Afecțiunea poate fi congenitală, poate fi cauzată de o tumoră, de un AVC sau de o infecție la nivelul creierului și poate provoca simptome foarte diferite în funcție de partea creierului în care începe episodul sau în care se extinde.

Procesele de inflamație care încep ca un răspuns imunitar în organism pot provoca, de asemenea, o criză convulsivă, scrie Ziarul de Iași.

Acesta este motivul pentru care cercetătorii au început să caute posibili biomarkeri pentru epilepsie în cadrul sistemului imunitar. Există studii anterioare, dar rezultatele au fost până acum mixte și dificil de interpretat.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Lund, din Suedia, au descoperit niveluri mai ridicate de proteine imunitare în sânge înainte și după o criză de epilepsie.

Posibilii biomarkeri pot fi identificați cu ajutorul unui simplu test de sânge.

În prezent, diagnosticarea epilepsiei necesită multe resurse, iar distingerea acesteia de alte afecțiuni poate fi dificilă. Prin urmare, sunt necesare noi metode de diagnosticare mai bune.

„În studiul nostru, avem un grup de participanți atent selecționat și avem multe informații de bază despre fiecare persoană. De asemenea, am luat în considerare o serie de factori de confuzie care pot afecta sistemul imunitar, cum ar fi alte boli neurologice și imunologice, infecții și diverse afecțiuni psihiatrice”, spune Christine Ekdahl Clementson, care a condus studiul.

Ea se concentrează pe investigațiile avansate în domeniul epilepsiei și este profesor asociat la Universitatea Lund, și consultant în Neurofiziologie clinică la Spitalul Universitar Skåne.

Echipa de cercetare a comparat, de asemenea, crizele epileptice cu așa-numitele crize psihogene non-epileptice.

Criza psihogenă este un diagnostic psihiatric care se manifestă prin simptome clinice care pot fi ușor confundate cu epilepsia. Este o afecțiune cronică despre care se crede că este subdiagnosticată și, ca urmare, este adesea tratată în mod eronat cu medicamente pentru epilepsie, de aceea, există o mare nevoie de a putea distinge mai ușor între aceste afecțiuni.

„Investigațiile pentru a stabili dacă cineva suferă de epilepsie sau este afectat de crize psihogene necesită multe resurse. Aceasta poate necesita ca pacientul să fie internat în spital timp de mai multe zile, pentru monitorizare video și examinare EEG constantă, cu personal medical disponibil non-stop. Este greu pentru pacient faptul că este nevoie de timp pentru a ajunge la un diagnostic”, spune dr. Marie Taylor,  doctorandă în echipa de cercetare.

Cercetătorii au descoperit acum că nivelurile a cinci markeri de inflamație – proteine – au fost crescute în mod acut la persoanele care au suferit o criză de epilepsie.

Cercetătorii au numit acești markeri „amprente digitale”, deoarece implică mai multe proteine legate de inflamație, cu diferite modele de reacție.

„Pacienții care au avut epilepsie au prezentat niveluri ridicate ale uneia dintre cele cinci proteine (IL-6) chiar înainte de crize, valoare care a crescut tranzitoriu și mai mult imediat după criză”, explică Marie Taylor.

În rândul pacienților cu crize psihogene, însă, nu s-a înregistrat nicio modificare a biomarkerilor.

Acest lucru ar putea însemna că o simplă analiză de sânge la un pacient care ajunge la camera de urgență după o criză poate arăta dacă răspunsul imunologic este ridicat.

În caz contrar, există o probabilitate mai mare să fie vorba de o criză psihogenă, ceea ce oferă un prim indiciu despre cum ar trebui evaluat în continuare pacientul.

În continuare, cercetătorii își propun repetarea studiilor pe un grup de pacienți mai mare și mai puțin omogen, pentru a investiga biomarkerii la adulții cu epilepsie.

„De asemenea, dorim să vedem dacă biomarkerii răspund în același mod la copii, unde cauzele epilepsiei sunt mai des genetice. Facem acest lucru printr-un studiu în curs de desfășurare la Lund, în colaborare cu psihiatria pentru copii și adolescenți, precum și cu neurologia pediatrică”, au concluzionat autorii studiului publicat în revista Heliyon