28 martie 2024, 16:10

STUDIU. Criza climatică a mărit de nouă ori riscul de inundații catastrofale, așa cum au fost cele din Belgia și Germania

În ultimele luni au existat inundații devastatoare în Europa de Vest și China, valuri de căldură extreme în nord-vestul Americii și incendii forestiere în Rusia, Grecia, Turcia și SUA. Inundațiile din Germania și Belgia au ucis cel puțin 222 de persoane și au provocat pagube uriașe.

Oamenii de știință din grupul World Weather Attribution au arătat că, odată cu creșterea temperaturilor, vestul și centrul Europei vor fi expuse la creșterea precipitațiilor extreme și a inundațiilor, scrie The Guardian.

Anterior, același grup de cercetători a constatat apariția că “domului de căldură” din America de Nord ar fi fost aproape imposibilă fără schimbarea climei, și că valul de căldură din Siberia din 2020 și incendiile devastatoare din Australia din 2019-2020 au fost, de asemenea, cauze ale încălzirii globale.

Costurile uriașe umane și economice ale acestor inundații sunt un semnal de alarmă că țările din întreaga lume trebuie să se pregătească pentru evenimente meteorologice extreme și că trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră urgent, pentru a evita ca astfel de riscuri să scape și mai mult de sub control”, a declarat profesorul Maarten van Aalst de la Universitatea din Twente, Belgia, autorul al studiului și director al Centrului Climatic Semiluna Roșie.

Studiul s-a concentrat asupra regiunii din jurul a două zone care au fost deosebit de afectate: districtele germane de pe râurile Ahr și Erft, unde au căzut 93 mm de ploaie într-o singură zi, și regiunea Meusei belgiene, unde 106 mm au căzut pe parcursul a două zile. Oamenii de știință nu au putut analiza nivelurile râurilor, deoarece unele stații de măsurare hidrologică au fost distruse de inundații.

Studiul arată că acest tip de precipitații au devenit de nouă ori mai probabile, ca urmare a rolului factorului uman, activitatea acestuia ridicând cu un grad temperatura medie globală față de epoca preindustrială. Studiul a arătat, de asemenea, că în urma activității umane aversele din regiune au crescut din punct de vedere cantitativ cu 20% și explică faptul că aerul mai fierbinte este capabil să rețină de până la 7% mai mulți vapori de apă la fiecare grad Celsius în plus.


Lucrarea întărește concluziile raportului de referință al grupului interguvernamental privind schimbările climatice, realizat sub egida ONU și publicat în această lună, care stabilește “fără echivoc” că emisiile de gaze cu efect de seră din activitățile umane sunt principala cauză a înrăutățirii condițiilor meteorologice extreme.

Autor: Marie Jeanne Ghigea, masterand FJSC


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol