Dezvoltarea Inteligenţei Artificiale (AI) va conduce la dispariţia a 24,7 milioane de locuri de muncă până în anul 2027, dar va crea alte 14,9 milioane de locuri de muncă, multe dintre acestea în tehnologie, reiese un raport de specialitate, publicat recent de compania de cercetare Forrester şi citat de Agerpres. Un adevărat izvor de întrebări: ne confruntăm cu ceva fără precedent? Ne vor lua roboțeii și Chat GPT/ION locurile de muncă? Are frâne trenul digitalizării?

Economiștii de la Goldman Sachs văd și mai departe. Aproximativ 300 milioane de locuri de muncă din întreaga lume ar putea să fie afectate de dezvoltarea rapidă a sistemelor de Inteligență Artificială, apreciază aceștia.

Aproape 18% dintre locurile de muncă la nivel global ar putea fi automatizate în viitorul apropiat

Aproape 18% dintre locurile de muncă la nivel global ar putea fi automatizate în viitorul apropiat, iar cele mai afectate vor fi economiile in dezvoltare. Economiștii explică acest lucru prin faptul că automatizările vor viza în primul rând profesiile de birou, cum ar fi cele din domeniul administrativ sau de avocatură.

Efectul va fi redus însă  în cazul meseriilor solicitante din punct de vedere fizic sau în aer liber. De exemplu, din domeniul construcțiilor sau de reparații.

În Europa și în Statele Unite aproape două treimi din locurile actuale de muncă sunt expuse la un anumit grad de automatizare, iar aproape un sfert pot fi efectuate complet de sistemele de Inteligență Artificială, se mai arată în raportul Goldman Sachs, citat de euronews.com.

Bill Gates crede că s-ar putea revoluționa industria IT

Bill Gates, fondatorul companiei Microsoft, susține că tehnologia ce are la bază inteligența artificială ar putea revoluționa industria IT, așa cum s-a întâmplat în anii ’80 prin introducerea interfeței grafice pentru utilizatori. La acel moment, a fost un precursor al sistemelor de operare moderne, precum Windows și Mac.

Miliardarul american este de părere că dezvoltarea tehnologiei pe bază de inteligență artificială va produse schimbări semnificative în următorii ani, relatează publicația Time.

Chiar dacă mai are de lucru pentru a egala și chiar depăși creativitatea minții umane, AI are avantajele sale tentante cu care se poate impune pe piața muncii: lucrează rapid, lucrează non-stop, lucrează mai ieftin și nu face grevă.

În acest context, expertul în domeniul Digital IT, Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică şi Calculatoare de la Universitatea Politehnică din Bucureşti, susţine că a patra revoluţie industrială va aduce, în următorii ani, „dezvoltări uimitoare în Inteligenţa Artificială, robotică şi transport autonom, ceea ce va transforma radical modul în care trăim şi în care lucrăm”.

A patra revoluție industrială va aduce dezvoltări uimitoare

„Până în 2025, a patra revoluţie industrială va aduce dezvoltări uimitoare în Inteligenţa Artificială, robotică şi transport autonom, ceea ce va transforma radical modul în care trăim şi în care lucrăm. Se discută deja intens despre locuri de muncă ce vor dispărea ca urmare a automatizării cu roboţi şi altele noi care vor apărea. Omenirea a trecut deja prin trei revoluţii digitale, fiecare schimbând radical societatea şi modul în care trăim. Ce este diferit la a patra revoluţie industrială? Pe scurt, viteza cu care se întâmplă. Este de fapt Revoluţia Digitală, care se petrece într-un ritm foarte rapid, făcându-ne să reacţionăm în ritm accelerat la efectele ei. Inteligenţa artificială pare cuvântul cheie în ultimii trei ani şi deja avem în jurul nostru multe elemente care confirmă că este tendinţa cu prioritate din transformarea digitală: există vehicule autonome şi drone din ce în ce mai performante, avem asistenţi virtuali cu care comunicăm prin comenzi vocale (Siri, Cortana, Alexa), avem software inteligent care învaţă din diverse experienţe prin machine learning, trăim în clădiri şi oraşe inteligente”, explică Alexandra Cernian.

Vin roboții!

Un raport legat de viitorul locurilor de muncă, publicat în cursul anului trecut de World Economic Forum arată că, în următorii cinci ani, peste 7,1 milioane de posturi vor fi preluate de către roboţi, cele mai afectate ţări fiind SUA, Japonia, China, Franţa, Germania, India, Italia, Australia şi Marea Britanie. În plus, peste 35% din abilităţile şi competenţele căutate în prezent printre angajaţi se vor schimba. „Deci este posibil ca elevii care intră în acest moment în sistemul educaţional să se pregătească pentru nişte meserii care nu vor mai exista şi vor dobândi nişte competenţe care nu vor mai fi de actualitate până îşi încheie studiile”, este de părere Alexandra Cernian.

Pe de altă parte, raportul FutureProof Yourself – Tomorrow’s Jobs, publicat de Microsoft, relevă faptul că 65% dintre elevii din zilele noastre vor avea joburi care încă nu există, scrie ceccarbusinessmagazine.ro.

Specialista IT consideră, totodată, că dezvoltările rapide bazate pe inteligenţa artificială vor permite maşinilor inteligente să înveţe foarte rapid şi să execute task-uri în mod eficient, fiind în plus capabile să proceseze date mai rapid şi cu mai puţine erori decât oamenii. „Asta va aduce numeroase beneficii în special pentru task-uri de rutină şi repetitive. Roboţii nu obosesc, nu se îmbolnăvesc, nu cer concediu şi, în plus, vor avea viteza mai mare de execuţie. În unele cazuri, un robot poate face muncă a 140 de angajaţi umani”, afirmă Cernian.

Statisticile publicate de Federaţia Internaţională de Robotică arată că, în 2018, vor exista peste 1,3 milioane de roboţi noi la nivel global, iar în următorii ani vom asista la o interacţiune om – tehnologie mult mai intensă, care va fi dusă la următorul nivel de performanţă. „Tehnologiile digitale vor crea ecosisteme complexe şi interconectate, cu mare potenţial de a îmbunătăţi condiţiile şi standardele de viaţă la nivel global şi de a crea noi oportunităţi. A patra revoluţie industrială va transforma practic toate domeniile de activitate, de la felul în care comunicăm sau cumpărăm până la domeniul energetic sau transporturi”, menţionează lectorul universitar.

Cine e în pericol?

În principiu, orice activitate care poate fi reprodusă la un nivel de productivitate similar și ideal mai bun (iar în unele cazuri excepționale, mai slab) de o tehnologie este și a fost constant în istorie, în pericol, scrie hotnews.ro.

Astăzi vorbim de șoferi, curieri, poștași și, în general, operatori de mașini și utilaje și tot ce ține de manipularea fizică a unor materiale și produse care pot fi operate și gestionate de roboți dotați cu senzori de ultimă generație și modele de gestiune avansate.

Urmează apoi cei care livrează servicii de intermediere sau de gestiune de date, sarcini care pot fi acum reproduse de programe scrise bine și, mai ales, de algoritmi care sunt capabili să învețe singuri. De exemplu, translatori, agenți de voiaj, contabili, agenți bancari, secretari etc.

Iar apoi… pare că aproape orice este posibil dacă extrapolăm ce făceau progrămelele de chat automat acum 5 ani față de ce face Chat GPT azi. Avocați, programatori, artiști (grafici, muzicieni, chiar și bijutieri), doctori și, pare-se, consilieri de prim-miniștri.

Este o discuție valabilă dacă acum, în 2023, numărul de meserii în pericol este mai mare decât în alte ere dat fiind rapiditatea progreselor tehnologice.

Economistul Paul Krugman a scris într-un articol de opinie publicat de New York Times că ChatGPT ar putea îndeplini sarcini precum relatarea și scrierea „mai eficient decât oamenii”.

Industria media a început deja să experimenteze conținutul generat de AI, însă rezultatele n-au fost pe măsura așteptărilor. Site-ul de tehnologie CNET a recunoscut că a utilizat AI pentru a scrie zeci de articole, însă textele au avut nevoie de corecturi întrucât conțineau multe erori. BuzzFeed a anunțat, de asemenea, că va folosi instrumente dezvoltate de producătorul ChatGPT pentru a genera noi forme de conținut.

Amintim că de curând mai multe personalități, printre care Elon Musk, Yuval Harari ori Steve Wozniak , au semnat o scrisoare deschisă prin intermediul căreia cer o pauză de 6 luni în dezvoltarea sistemelor avansate de Inteligență Artificială. Aceștia consideră că IA prezintă „riscuri profunde pentru umanitate” și trebuie reglementată corespunzător.

---