Tot mai multe studii vin să prezinte dovezi asupra importanței rolului determinanților sociali și care țin de stilul de viață în sănătatea umană, oferind în același timp și soluțiile pentru strategiile potrivite de prevenție primară.

Vârstinicii din orașe au risc mai scăzut de a experimenta niveluri de ridicate de stres psihologic dacă în proximitatea locuinței se află suficiente spații verzi sau albastre – parcuri, grădini, ape etc. Existența acestora se asociază și cu instalarea deteriorării cognitive, precum demența, mai târziu în viață

Concluziile aparțin unui studiu prezentat în cadrul Congresului Anual al Academiei Americane de Neurologie, după cum raportează publicația Medscape, și a inclus date de la aproximativ 43 de mii rezidenți ai statului american Washington, cu vârsta de peste 65 de ani, colectate între 2011-2019 printr-un chestionar auto-raportat.

După eliminarea variabilelor legate de vârstă, sex, etnie, educație și stare civilă, rezultatele au arătat că persoanele care locuiesc pe o rază de aproximativ 1 km cu spații verzi sau albastre (green-blue spaces) aveau cu 17% risc mai mic de a se confrunta cu tulburări psihologice grave. Nu a fost investigat care este distanța max. în care acest risc este neutralizat, scrie raportuldegarda.ro.

Stresul psihologic la adulți a fost asociat în studii anterioare cu declinul cognitiv și demența ulterioară. Riscul de demență este cu peste 50% mai mare în rândul adulților cu vârsta cuprinsă între 50 și 70 de ani cu depresie persistentă. Rămâne, însă, încă dificil de stabilit o relație de cauzalitate.

Un studiu din 2022, analizând datele de la aproximativ 62 de milioane de beneficiari Medicare (asigurator privat din Statele Unite) arăta că persoanele care locuiesc în zone cu mai multă vegetație au avut risc mai scăzut de spitalizare pentru boala Alzheimer și demența asociată.

Deși studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate între cele două fenomene – spații verzi/albastre și declin cognitiv/demență, dovezile sunt în continuare importante pentru prevenția primară a bolilor.