Poluarea nu este factor de risc doar pentru bolile cardiovasculare sau afecțiunile pulmonare, ci și pentru sănătatea mintală. O expunere prelungită la poluare poate duce la apariția tulburărilor psihoemoționale în rândul adulților în vârstă.

Concret, potrivit unui studiu publicat recent, s-a constatat că expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare crește riscul de depresie în rândul adulților în vârstă.

Un alt doilea studiu, publicat în JAMA Psychiatry, a arătat că un grad redus de poluare, dar o expunere prelungită, este asociat cu creșterea incidenței cazurilor de depresie și anxietate.

Ambuteiajele și depresia

Oamenii de știință au descoperit legături „îngrijorătoare” între ambuteiaje, depresie şi efecte negative asupra memoriei, poluarea provenită din trafic putând afecta creierul uman în doar câteva ore.

Noul studiu arată pentru prima dată dovezi ale modificărilor cerebrale umane cauzate de poluarea aerului, scrie Greennews.

„Timp de multe decenii, oamenii de știință au crezut că creierul poate fi protejat de efectele nocive ale poluării aerului”, a spus autorul principal al studiului, Dr. Chris Carlsten, directorul de medicină respiratorie la Universitatea British Columbia (UBC) din Canada,

Cercetătorii au expus pentru o perioadă scurtă de timp 25 de adulți sănătoși la evacuarea motorinei și la aer filtrat, în momente diferite, într-un cadru de laborator de la Spitalul General din Vancouver.

În urma experimentului, aceştia au descoperit că participanții au înregistrat scăderi în conectivitatea funcţională a creierului, care joacă un rol important în memorie și gândire, după expunerea la niveluri comune de evacuare a motorinei. Acest lucru înseamnă că poluarea provenită din trafiul rutier poate afecta gândirea sau capacitatea oamenilor de a lucra.

Mai mult, efectele ar putea fi de lungă durată acolo unde expunerea este continuă, astfel că oamenilor ar trebui să le pese de aerul pe care îl respiră, potrivit lui Carlsten, citat de Euronews.

„Poluarea aerului este acum recunoscută ca fiind cea mai mare amenințare de mediu pentru sănătatea umană și vedem din ce în ce mai mult impactul asupra tuturor sistemelor de organe majore”, a spus el.

„Mă aștept să vedem efecte similare asupra creierului în urma expunerii la alți poluanți ai aerului, cum ar fi fumul provenit din incendiile din păduri. Odată cu creșterea incidenței tulburărilor neurocognitive, este un aspect important pentru oficialii din sănătatea publică și pentru politicieni”, a adăugat Carlsten.

---