23 mai 2024, 5:48

STUDIU: Una din trei gravide/mame minore din România a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani

Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, arată datele unui studiu calitativ realizat de Salvați Copiii România. Numai în 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani. Aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani.

Fenomenul gravidității în rândul minorelor este un fenomen frecvent asociat cu mortalitate infantilă crescută, conform raportului Ministerului Sănătății (INSP) pentru 2022.

Dinamica nașterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani (date Eurostat):

 

  • 2018: 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit 15 ani;
  • 2019: 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;
  • 2020: 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;
  • 2021: 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;
  • 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani.

În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.

 

Cele mai importante date din studiul derulat între octombrie-decembrie 2023:

  • Una din trei fete care în prezent sunt mame minore sau gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin.
  • Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil în minorat, iar una din cinci fete gravide înainte de 18 ani este, la rândul ei, născută în perioada de minorat a mamei.
  • Majoritatea familiilor din care provin mamele/gravidele minore se situează din punct de vedere al veniturilor la nivelul pragului de sărăcie acută; 70% dintre gravidele minore și 52% dintre mamele minore declară că nu au nici un venit personal lunar.
  • Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată. Cu excepția celor trei cazuri (2%) în care sarcina a survenit ca urmare a unui abuz (pentru care agresorul nu a fost încă sancționat, deoarece victima nu a depus plângere ori autoritățile locale nu au sesizat organele penale) și a celor cinci cazuri (3%) în care sarcina a fost dorită/planificată ca urmare a unei situații maritale stabile a minorei, în toate celelalte cazuri sarcina a fost un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă.
  • Două treimi din totalul minorelor gravide sau mame care în prezent nu urmează o formă de învățământ au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul școlar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor (mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidență sau etnia).
  • Una din șase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluției intrauterine a copilului. Rușinea și lipsa banilor sunt principalele motive pentru care minorele nu apelează la medicul ginecolog.
  • Majoritatea copiilor cu mame minore au între 0-2 ani și restul până în 3 ani împliniți. Cea mai mare parte a mamelor minore (80%), care nu merg cu copilul la medicul de familie pentru control regulat, nu au fost ele însele la control la medicul de familie pe perioada sarcinii, principalele argumente fiind similare: lipsa banilor (și a mecanismelor de garantare a controlului gratuit) și a transportului până în localitatea în care este localizat medicul de familie.
  • Unul din cinci copii cu mamă minoră nu are schema de vaccinare completă în special din cauza lipsei de informare privind periodicitatea vaccinurilor pentru nou-născut și copilul mic și din cauza adversității, indusă de familie sau comunitate, față de vaccinuri.
  • Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.
  • Doar 39% din gravidele minore și 24% dintre mamele minore continuă școala, majoritatea în regim de zi, ceea ce arată oportunitatea comunicării prin intermediul consilierului școlar sau dirigintelui.
  • Majoritatea respondentelor (58%) se declară de etnie română; 40% dintre respondente au declarat etnie romă și 2% etnie maghiară. Toate datele au fost culese exclusiv pe baza declarațiilor fetelor participante la sondajul de opinie.

Datele studiului au fost făcute publice în 25 aprilie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Comisia pentru Sănătate din Senatul României, la care au participat reprezentanți ai următoarelor instituții: Senatul României, Camera Deputaților, Cancelaria Prim-Ministrului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA).

 

 

Propunerile Salvați Copiii pentru îmbunătățirea sănătății copiilor cu copii din România:

  •  În domeniul educațional este necesar sprijinul gravidelor și mamelor minore în vederea finalizării educației prinstudii la distanță, în regim online, care să nu necesite deplasarea decât cu ocazia susținerii unor examene anualede absolvire și care să permită fetelor finalizarea educației obligatorii, în conformitate cu prevederile legale.
  • Analiza la nivel național a gradului de acoperire în ceea ce privește medicii de familie, mai ales în mediul rural, respectivevidențierea numărului de persoane care nu sunt înscrise la medici de familie (prin coroborarea datelor de laevidența populației cu cel de la casa de asigurări de sănătate), respectiv evidențierea ariilor administrative încare asistența medicală de familie este deficitară (nu există medici de familie).
  • Dotarea cabinetelor medicale de medicină de familie cu ecografe și aparatură necesară monitorizării gravidei,mamei și nou- născutului cel puțin în primii doi ani de viață.
  • În zonele slab acoperite cu medici de familie, implicarea la nivelul comunității a altor specialiști formați în consilierea pentru planificarea familială, monitorizarea sarcinii, a lăuziei și nou-născutului (moașe, asistenți medicali comunitari).
  • Consilierea familiei extinse a mamei și a tatălui, în vederea creșterii implicării partenerului în dezvoltarea și bunăstarea copilului.
  • Includerea în programa națională obligatorie a materiei Educație pentru sănătate, care să abordeze și subiecte precum ciclul menstrual, concepția, metodele contraceptive, sarcina.
  • Măsuri privind accesul prin mai multe căi (medici de familie, medici școlari, moașe, asistenți medicali comunitari, cabinete de planning familial) la consilierea privind planificarea familială, cu măsuri proactive de acoperire a populației cu risc (contactare prioritară a minorelor din zone defavorizate care ajung la pubertate).  Accesul gratuit la metode de contracepție pentru minore sau accesul gratuit la metode de contracepție pentru minorele provenind din familii cu venit mediu pe familie scăzut.
  • Creșterea capacității de monitorizare a fetelor și gravidelor minore, creare de sisteme care să confere protecție aanonimatului și confort în recunoașterea sarcinii și asigurarea de consiliere pentru susținerea monitorizăriimedicale gratuite a dezvoltării intrauterine a copilului, luând în considerare faptul că una din șase fete minoregravide nu apelează nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii.
  • Importanța asigurării aplicării Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru susținerea participării
    școlare a elevelor gravide și a elevilor părinți. Aceste noi reglementări prevăd o serie de măsuri pentru continuareaeducației și combaterea discriminării, inclusiv sprijinul unui cadru didactic „monitor” care are obligația de asupraveghea parcursul educațional al acestor elevi.

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol