4 decembrie 2020, 22:34

Studiul care dă fiori: cât timp rezistă noul coronavirus pe masca facială?

La începutul crizei provocate de răspândirea noului coronavirus, specialiştii încercau să liniştească populaţia, lansând tot felul de ipoteze referitoare la agentul patogen şi la cât este acesta de periculos. Dacă am pornit de la „o gripă mai prăpădită”, iată că am ajuns la o pandemie, cu tot ceea ce presupune grav acest termen.

Diverse suprafeţe

Ulterior, a venit rândul rezistenţei noului coronavirus măsurate pe diverse suprafeţe. Când a apărut primul studiu care avertiza că agentul patogen rezistă şi patru zile pe oţel inoxidabil şi plastic, s-a spus că testele au fost efectuate în condiţii speciale, de laborator, că în mediul obişnuit nu este clar dacă se comportă la fel.
În cele din urmă, ceea ce părea un simplu studiu de laborator s-a transformat în avertisment. Acum a venit rândul unui alt studiu care trage un semnal de alarmă.

Masca facială

Cercetători de la Universitatea din Hong Kong (HKU) au tras concluzia că virusul rezistă pe suprafaţa exterioară a măştii faciale până la o săptămână.
De asemenea, aceştia au descoperit că dezinfectanții obișnuiți, inclusiv înălbitorul pentru rufe, sunt eficienți pentru „uciderea” virusului.

Raportul, publicat la sfârșitul săptămânii trecute în jurnalul medical The Lancet și citat de South China Morning Post, se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări despre stabilitatea SARS-CoV-2 și prevenirea transmiterii lui.

Extrem de stabil în mediu favorabil

Sars-CoV-2 poate fi extrem de stabil într-un mediu favorabil, dar este vulnerabil la metode obișnuite de dezinfectare”, spun cercetătorii.

În cadrul studiului, cercetătorii au testat cât timp rezistă virusul la temperatura camerei pe diverse suprafețe. Pe șervețele a rezistat mai puțin de trei ore, în timp ce de pe lemn și haine a dispărut a doua zi.

Pe sticlă și bancnote, virusul era încă prezent în a doua zi, dar a dispărut complet în a patra zi, în timp ce pe oțel inoxidabil și plastic a fost prezent între patru și șapte zile.

Nu atingeţi exteriorul măştii

Cercetătorii spun că, pe stratul exterior al unei măști pentru față, a existat un nivel detectabil de infecție după șapte zile. „Acesta este exact motivul pentru care este foarte important să nu atingeți exteriorul unei măști, în cazul în care purtați una”, a spus dr. Malik Peiris, participant la studiu.

„Pentru că vă puteţi contamina mâinile şi vă atingeţi ochii, aceasta înseamnă că tocmai transferaţi virusul la ochi”, explică acesta.

Pe toate suprafețele, concentrația virusului s-a redus destul de rapid în timp, mai spune studiul.

Şi studiul americanilor

Un alt studiu făcut de cercetători americani privind stabilitatea virusului care provoacă COVID-19 și publicat în luna februarie în revista Nature a concluzionat, de asemenea, că acesta ar putea rămâne activ câteva zile pe anumite suprafețe. Cercetătorii americani au descoperit că virusul a rezistat pe plastic și oțel până la 72 de ore, dar a dispărut după 24 de ore de pe carton.

Rezultatele studiului de la HKU se adaugă discuţiilor despre sănătatea publică şi igienă şi despre tipurile de măsuri de precauţie pe care oamenii ar trebui să le adopte atunci când aduc în locuinţă produse de la supermarket.

Spălarea mâinilor rămâne cea mai importantă pentru unul dintre cercetătorii participanţi la studiu. El spune că este posibil, teoretic, ca şi cutiile de conservă să aibă destule virusuri care pot provoca o infecţie, dar că riscul exact nu a fost stabilit încă.

Asia, continentul măştilor faciale

Măştile faciale fac parte din cotidian pe continentul asiatic încă dinaintea pandemiei. Şi asta ca măsură de precauţie într-un mediu cu o poluare accentuată sau la schimbarea de mediu, trecerea de pe un continent pe altul. Probabil aţi observat turişti asiatici în Europa sau SUA purtând măşti şi mănuşi. Şi nu pentru că erau ei bolnavi, ci ca măsură de precauţie.

La ora actuală există o adevărată dezbatere pe tema eficienţei diverselor tipuri de măşti faciale, pe fondul unei penurii accentuate la nivel planetar. Dacă la începutul pandemiei voci cu autoritate în domeniul medical, inclusiv de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne spuneau că masca nu este obligatorie decât pentru cei infectaţi, după numai trei săptămâni de când virusul se răspândeşte în Europa şi SUA s-a schimbat radical discursul.

Din ce în ce mai multe voci recomandă purtarea măştilor permanent, atunci când ieşim din case. O face acum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, recunoscându-şi, practic, eroarea de apreciere de la începuturile crizei.

Fotografii de epocă cu oameni purtând măști în timpul gripei spaniole din 1918

Pandemia de gripă spaniolă din 1918, cea mai tragică din istorie, a infectat aproximativ 500 de milioane de oameni în întreaga lume, o treime din populația planetei și se estimează că a provocat moartea a 50-100 de milioane de oameni.

Primele focare au apărut în Europa, Statele Unite și în anumite părți din Asia, dar virusul s-a răspândit rapid pe toată planeta.

La acea vreme, nu existau medicamente sau vaccinuri eficiente împotriva acestei boli teribile, dar au fost implementate unele măsuri care să oprească sau să încetinească răspândirea acesteia. Școlile, teatrele și întreprinderile au fost închise, iar cetățenii au primit ordin să poarte măști de protecție.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. florind

    6 aprilie

    Articolele astea merg mână în mână cu interesul de comercializare a măștilor???
    Cum naiba să reziste pe carton și materiale textile 24-48 ore, pe oțel, sticlă, plastic câteva zile, dar pe materialul măștii mai mult decât pe sticlă???
    Este sau nu vreo legătură între material și ”viața” virusului? Sau el știe, cumva, că e pe o mască și se străduiește să trăiască mai mult?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.