Ministrul Educației a denunțat o „criză a citirii”, bazată pe creșterea, în cinci ani, de la 12 la 19% a ponderii copiilor de 10 ani cu dificultăți de citire din țară, potrivit ultimului studiu publicat în Reading Literacy International (PIRLS).

Ea a subliniat, de asemenea, o digitalizare „exagerată” a școlii în ultimul deceniu, într-un interviu pentru ziarul suedez Dagen Nhyeter . 

Este posibil ca anii pandemiei să fi avut un efect și asupra scăderii generale a nivelului. Suedia rămâne încă pe locul 3 în clasamentul Uniunii Europene, unde Franța se află pe locul 16.

Ministrul recunoaște că instrumentele de învățare digitale prezentau anumite avantaje, pentru că puteau combina sunetele, imagnile și textul, și sunt updatate în timp real, în plus e greu să le pierzi sau să le distrugi ca pe un manual clasic, pentru că datele sunt stocate pe hard-uri.

Numai că un studiu al Agenției Suedeze pentru Educație arată că elevii care citesc un text din cartea clasică reușesc să sublinieze mai bine punctele principale, își amintesc mai multe elemente și dau dovadă de o mai bună înțelegere globală a ceea ce citesc.

Pentru a permite revenirea la manualele clasice, guvernul va prelua costurile, 55 de milioane de euro pentru acest an și 42 de milioane pentru anii următori.

Scăderea nivelului în materie de citire ar putea să aibă legătură cu venirea a numeroși copii pentru care suedeza nu este limba maternă. În 2015, în momentul crizei refugiaților, în Suedia au venit 160.000 de străini, un aflux important de migranți, comparativ cu anii precedenți și următori.