Tulpini între timp dispărute ale unuia dintre cei mai letali agenți patogeni din lume – variola – au ucis mulți dintre vikingi. O echipă internațională de cercetători a colectat ADN viral din scheletele unor indivizi care au trăit în nordul Europei în epoca vikingilor – unii dintre aceştia fiind cel mai probabil chiar ei vikingi – şi a descoperit că aceştia au fost infectaţi cu versiuni dispărute, dar înrudite ale virusului variolei, potrivit constatărilor publicate la sfârşitul acestei săptămâni de Science News.
Descoperirea antedatează dovezile infectării cu variolă cu aproape 1.000 de ani, ajungând până în anul 603.

Urme de ADN viral de variolă

Cercetătorii au descoperit anterior urme antice de ADN viral de variolă la o mumie datând de la jumătatea anilor 1600, ceea ce a stabilit originea comună a tulpinilor moderne în secolul al XVI-lea sau al XVII-lea.

Nu se cunoaşte cu certitudine când au fost infectaţi pentru prima oară oamenii cu virusul care provoacă variola. Se estimează că boala a ucis în total 500 de milioane de oameni şi este singurul agent patogen uman care a fost eradicat la nivel mondial.

Dovezi scrise din urmă cu mai bine de 3.000 de ani au documentat simptome asemănătoare variolei, iar oamenii de ştiinţă au identificat posibile leziuni cutanate asociate bolii la resturi umane mumificate. Însă, este dificil de dovedit că virusul variolei s-a aflat la originea acestora.

Boală istorică și devastatoare

”Este o lucrare cu adevărat interesantă”, a declarat Ana Duggan, specialistă în genetică evolutivă la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada, care nu a fost implicată în acest studiu. ”Informaţiile noastre despre această boală istorică şi devastatoare tocmai au devenit mult mai bogate. Descoperim o diversitate a (virusului variolei) care nu a fost cunoscută şi luată în considerare până acum”, a adăugat ea.

Martin Sikora, specialist în biologie computaţională la Universitatea din Copenhaga şi colegii săi au izolat ADN viral din dinţii şi oasele a 1.867 de oameni care au trăit în urmă cu aproximativ 31.000 până la 150 de ani.

Dintre aceşti indivizi, 13 prezentau urme ale virusului variolei. Unsprezece rămăşiţe aparţineau unor oameni – inclusiv indivizi despre care se crede că erau vikingi – care au trăit în nordul Europei, în vestul Rusiei şi în Marea Britanie în timpul epocii vikingilor, cu peste 1.000 de ani în urmă.

Alţi doi au trăit în vestul Rusiei în secolul al XIX-lea şi au fost infectaţi cu tulpini ale virusului variolei strâns asociate versiunilor moderne.

Tipare genetice

Echipa de oameni de ştiinţă a reconstituit tipare genetice aproape complete ale patru dintre cele 11 virusuri antice şi au aflat că tulpinile din perioada vikingilor aparţin unui grup de virusuri ale variolei dispărute.

În acea epocă, variola e posibil să fi fost larg răspândită în Europa şi ar fi putut provoca îmbolnăviri grave, a precizat Sikora. De asemenea, este posibil ca vikingii infectaţi să fi răspândit boala în timpul călătoriilor lor.

Deşi virusurile antice ale variolei sunt în prezent dispărute, rămăşiţele ADN-ului lor ajută la descoperirea relaţiilor extinse ale oamenilor cu agenţii patogeni. ”Aceste tipuri de pandemii au făcut parte din istoria noastră”, a notat Sikora. ”Ceea ce vedem astăzi este doar vârful aisbergului a ceea ce era în jur”, a adăugat el.

Au venit în Europa cu variolă

Studiul a fost condus de Eske Willerslev, profesor la Colegiul St John, Universitatea Cambridge, director al Centrului GeoGenetics al Fundaţiei Lundbeck, Universitatea din Copenhaga. ”Cunoşteam deja că vikingii se deplasau prin Europa şi dincolo de ea, iar acum ştim că au avut variolă. Oamenii care călătoresc în întreaga lume răspândesc rapid COVID-19 şi este probabil ca vikingii să fi răspândit variola. Doar că pe atunci ei călătoreau cu vaporul, nu cu avionul”, a declarat specialistul, citat de Science Daily.

La data de 8 mai 1980, membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) declarau la Geneva că „toate popoarele” au fost „eliberate de variolă”, la aproape două secole după descoperirea unui vaccin împotriva acestei maladii.

Rata de mortalitate de 30%

La 40 de ani după eradicarea variolei, maladia respiratorie COVID-19 a paralizat în doar câteva luni lumea întreagă, ceea ce variola nu a reuşit niciodată, în contextul în care rata ei de mortalitate era de aproximativ 30%, cauzând peste 300 de milioane de victime doar în secolul al XX-lea.

Vaccinul împotriva variolei a fost descoperit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când un medic britanic (Edward Jenner) a remarcat că inocularea virusului variolei taurinelor îi proteja pe oameni.

---