Accesibilitatea instrumentelor care au la bază Inteligența Artificială a simplificat semnificativ procesul prin care pot fi obținute imagini, conținuturi audio sau video convingătoare, dar complet artificiale.

În contextul conflictelor militare în desfășurare sau al alegerilor din acest an, aceste instrumente vor oferi numeroase oportunități prin care conținuturile vor fi manipulate sau distorsionate. Prin urmare, experții și cercetătorii caută soluții pentru a identifica eficient conținutul de tip deepfake.

Printre măsurile propuse ar fi ca dezvoltatorii softurilor IA să încorporeze semnale ascunse în conținuturile generate cu ajutorul IA, de tipul unui watermark. Alte soluții se axează pe dezvoltarea unor instrumente care ar putea analiza în detalii un videoclip și ar putea identifica semnele conținutului manipulat (trăsături faciale distorsionate, conținut audio nesincronizat sau nepotrivirile vizuale).

Spre exemplu, cercetătorii de la Universitatea Buffalo din New York au dezvoltat DeepFake-O-Meter 7, o arhivă publică de instrumente care pot analiza conținutul video și imaginile din diferite unghiuri pentru a detecta conținutul deepfake.

În prezent, dezvoltarea unor astfel de instrumente este complexă, însă accesul liber la aceste resurse este util și poate contribui la implementarea acestora de către jurnaliști sau specialiști în combaterea dezinformării.