1 martie 2024, 15:43

The New York Times: Ucraina, Israel. Poate oare America să se implice în două războaie și să se mai descurce cu China?

Îndelungata promisiune a Americii ca pivot în Asia se apropie de un moment important – noi acorduri în materie de securitate cu Filipine și cu India, manevre militare prelungite și planuri cu aliații în vederea contracarării tehnologiei chineze.

Dar, ca într-un vârtej, Orientul Mijlociu a făcut ca Washingtonul să dea înapoi. Iar pentru partenerii Americii din regiunea indo-pacifică, dintre care mulți se tem deja că Statele Unite nu intervin îndeajuns de rapid ca să contracareze Beijingul, brusca apariție a conflictului din Gaza – cu forțe ale Pentagonului, cu livrări rapide de armament american spre Israel și cu vizite-fulger în capitale din Orientul Mijlociu – ilustrează un fel de eșec și întârzie progresul în privința celor mai stringente probleme ale lor, scrie The New York Times.

Îngrijorare privind reorientarea resurselor militare americane

Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult este reorientarea resurselor militare americane din estul Asiei spre Europa și spre Orientul Mijlociu, a declarat Akihisa Nagashima, parlamentar și fost consilier în materie de securitate din Japonia, la un forum pe probleme de strategie desfășurat la Sydney, în Australia, săptămâna trecută. „Sperăm din suflet ca acest conflict să se încheie definitiv cât de curând”.

Comandanții armatei americane au afirmat că niciun fel de armament nu a părăsit regiunea indo-pacifică. Iar doi membri marcanți ai guvernului – secretarul apărării, Lloyd J. Austin III, și secretarul de stat Antony J. Blinken, se vor deplasa în Asia în decursul acestei săptămâni cu mesaje de asigurare, oprindu-se, separat sau împreună, în India, Japonia, Coreea de Sud și Indonezia.

Cu această ocazie, cel mai probabil ei vor auzi diverse opinii despre Gaza – India sprijinind mai mult Israelul, Japonia căutând o abordare mai echilibrată, iar Indonezia, țara cu cea mai numeroasă populație musulmană din lume, devenind tot mai indignată de miile de civili uciși în cursul invaziei israeliene care a urmat atacului Hamas din Israel.

Câte promisiuni de sprijin și pentru câte țări mai pot respecta Statele Unite?

Dar ceea ce reunește toate aceste țări sunt întrebările legate de implicarea Washintonului într-un alt război îndepărtat, în afara celui din Ucraina, implicare care ar contrabalansa intervenția sa în regiunea indo-pacifică. Mulți se întreabă câte promisiuni de sprijin și pentru câte țări mai pot respecta Statele Unite – o putere tot mai slabă în străinătate și politic divizată pe plan intern?

Armamentul stârnește o îngrijorare comună. Industria de apărare din SUA s-a confruntat cu o criză de muniție datorată atât Ucrainei, cât și Israelului, inclusiv obuze de artilerie de calibru 155. Muniția teleghidată și sistemele americane mai complexe sunt și ele afectate de ambele conflicte, deși partenerii americani din regiunea indo-pacifică așteaptă livrări de armament special destinate lor.

Japonia, Taiwanul și Australia s-ar putea confrunta cu o amânare a livrărilor contractate și promise de Statele Unite.

„Nu este vorba doar despre armament”, afirmă Andrew Nien-Dzu Yang, fost ministru al Apărării din Taiwan. „Trebuie să-i înveți sau să-i instruiești pe oameni să le folosească”. „Teama este aceea că Statele Unite nu vor mai dispune de o capacitate suficientă prin care să convingă China să dea înapoi”, a mai adăugat el.

China ar putea profita de o prelungire a războiului din Gaza

Dacă războiul din Gaza va continua, impactul acestuia s-ar putea schimba. În timp ce un conflict prelungit ar putea strâmtora și mai mult arsenalul american, China ar putea profita de asta, dându-și seama că un război este extrem de dificil or, s-ar putea ca Beijingul să fie astfel convins să dea curs amenințărilor ca să ia cu asalt Taiwanul, o insulă extrem de populată, pe care acesta o consideră un teritoriu pierdut.

Deocamdată însă, Beijingul pare să prefere să privească de pe marginea prăpastiei. La două săptămâni după ce Hamas a atacat Israelul, pe 7 octombrie, paza de coastă și miliția maritimă chineză au înconjurat niște vase filipineze în jurul atolului Second Thomas – o regiune filipineză din Marea Chinei de Sud, pe care China o consideră ca făcând parte din teritoriul ei. Afost vorba despre una dintre cele mai dure confruntări survenite între cele două țări după mai bine de 20 de ani, când teritoriul fusese disputat de mai multe ori.

O privire în trecut

Dar, pentru cei care se îndoiesc de angajamentul americanilor, o bună parte din atenția Washingtonului se îndreaptă asupta trecutului. Vietnamul e un exemplu, dar tot un exemplu este și epoca lui George W. Buish. În campania sa prezidențiaală din anul 2000, el a declarat: „Atunci când am să ajung președinte, China nu se va mai îndoi de puterea și de obiectivele noastre din regiune, de agajamentul nostru față de aliații democrați din Asia”.

La o lună după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, el a plecat la Beijing ca să se întâlnească cu președintele chinez din acea vreme, Jiang Zemin. Ocolid declarațiile sale anterioare despre ascensiunea acestui gingant, considerat un „concurent strategic”, Bush a pus accentul pe comerț și pe necesitatea unei lupte comune împotriva terorismului.

India își mai amintește încă de impactul acestei schimbări – războiul din Afganistan a împins SUA mai aproape de Pakistan, un veșnic rival al său. Iar cum Xi Jinping, actualul lider al Chinei, ar urma să se întâlnească cu președintele Biden la un summit din San Francisco, în această lună, unii comentatori indieni s-au întrebat dacă nu cumva Washingtonul s-ar putea reorienta din nou spre Orientul Mijlociu.

Temeri

Pentru unele țări, reapariția conflictului palestinian a întărit totodată și vechile convingeri potrivit cărora Statele Unite ar fi împotriva musulmanilor sau, cel puțin, mult prea înclinate spre Israel. După ani în șir în care Washingtonul a tot fost urmărit cum a evitaat să vadă opresarea palestinienilor, atât din partea guvernului israelian, cât și din partea coloniștilor evrei extremiști, unii nu mai cred că Statele Unite ar fi un mediator imparțial.

Atunci când Austin, secretarul Apărării, va ajunge în Indonezia, s-ar putea ca el să dea peste o populație indignată, dacă nu chiar și peste proteste antiamericane, și asta, în pofida eforturilor sale de a arăta armatei israeliene cum să evite victimele din rândul civililor din Gaza.

Dar pentru Japonia și pentru mulți alți parteneril ai americanilor din Asia, războiul din Gaza împiedică atât livrările de petrol, cât și progresele în materie de securitate. În opinia lor, cu cât se va termina mai repede, cu atât lumea ar putea reveni mai rapid la ceea ce Washingtonul încă mai crede că ar fi cel mai important dintre obiectivele sale – fermitatea și competiția cu China într-o lume interdependentă.

Miercuri, în Japonia, întrebat dacă Statele Unite nu cumva se arată prea preocupate de conflictul din Gaza și din Ucraina ca să-și mai poată continua avansul în Asia, Blinken a declarat: „Pot să vă spun că suntem hotărâți și, ca să zic așa, alergăm și vorbim în același timp. Pentru viitorul nostru, regiunea indo-pacifică este de primă importanță”.

„Chiar dacă ne confruntăm cu o criză reală în Gaza și în Orientul Mijlociu, suntem totodată nu doar capabili, ci și pe deplin angajați în privința tuturor intereselor noastre din regiunea indo-pacifică”, a mai adăugat el.

Articol de Damien Cave

Traducerea: Alexandru Danga/RADOR RADIO ROMÂNIA


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol