Câteva zeci de tineri interesați de cultura niponă au participat, la Universitatea Româno-Americană din București, la cea de a unsprezecea ediție a Școlii de Vară organizată de Centrul de Studii Româno – Japoneze „Angela Hondru”, în perioada 15-19 iulie. Încercând să aflăm de ce sunt tinerii interesați de educația japoneză și de ce ar vrea să înțeleagă înțelepciunea niponă, am vorbit cu Șerban Georgescu, coordonatorul CSRJ-AH și directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane, despre atmosfera de la Școala de vară CSRJ-AH.

Ce s-a regăsit în programul Școlii de Vară CSRJ-AH

Rugat să explice la ce fel de cursuri au putut participa persoanele care s-au înscris la ediția din acest an a Școlii de Vară, Șerban spune că de la cultura ceaiului până la metode de a reuși în afaceri, studenții au avut parte de toate lecțiile necesare. „În programul Școlii de Vară s-au regăsit cursuri de limba japoneză (pentru începători, intermediari și avansați), cursuri de origami, cursuri de ceremonia ceaiului, cursuri de literatură clasică japoneza (poezie waka – numele actualei ere ce tocmai a început in Japonia, Reiwa, este inspirat dintr-o poezie waka aparuta in faimosul volum Manyōshū, aparut in perioada Nara), cursuri de îmbrăcăminte tradițională japoneză (sustinute de Laura Caraman, singurul designer de kimono din România), cursuri de etichetă în afaceri (susținute de Megumi Takanashi, antreprenor japonez stabilit în România).”, spune directorul.

Patru profesori din Japonia

La ediția din acest an a Școlii de Vară, au participat patru profesori din Japonia. „Au fost câteva elemente ce au făcut ca această ediție să fie una specială, probabil una dintre cele mai consistente de până acum. În primul rând numărul important de cursuri susținute de profesori nativi japonezi. La ediția ce tocmai s-a încheiat am avut alături de noi patru profesori din Țara Soarelui Răsare: Mitsuaki Morita sensei (Universitatea din Cairo), Junnosuke Takeuchi sensei (Universitatea din Cairo), Kouju Nakamura sensei (Universitatea Româno-Americană) și Megumi Takanashi sensei (Universitatea Româno – Americană).”, povestește Șerban.

Tot mai mulți tineri români sunt interesați de cultura japoneză

Întrebat care este profilul participanților la Școala de Vară, Șerban vorbește cu încântare despre media scăzută de vârstă a persoanelor interesate de cultura niponă. „O premieră a fost media de vârstă a participanților, de departe cea mai scăzută de până acum. Dacă până la această ediție ne lăudam cu faptul ca aveam alături la cursuri elevi de liceu, studenți și absolvenți, la această ediție am avut inclusiv elevi de gimnaziu care au participat activ la ore și s-au ridicat fară probleme la nivelul colegilor lor mai mari. Profesorii japonezi au rămas profund impresionați de calitatea participanților la Școala de Vară, de seriozitatea lor și pasiunea pentru Japonia. Un alt aspect ce ne face să putem afirma că evenimentul a fost un succes este faptul că majoritatea participanților la grupa destinată începătorilor doresc să continue studiul limbii japoneze și și-au anunțat deja intenția de a se înscrie la cursurile regulate ce vor începe la toamnă. Ceea ce cred că reprezintă pentru ei un stimulent important, atât pentru a se înscrie la cursuri dar și pentru a învăța temeinic este posibilitatea de a continua studiile în Japonia la universitățile partenere. Avem în acest moment peste zece parteneri active, universități de stat sau private, atât în orașele mari, precum Tokyo, Osaka sau Kyoto, dar și în orașe mai puțin cunoscute dar unde își desfășoară activitea universități foarte bune și extrem de active atunci când vine vorba de internaționalizare, precum Fukui, Nagaoka, Beppu sau Okayama.”, explică profesorul.

---