De multe ori ne amuzăm pe seama sănătății mintale, dar rareori găsim puterea de a vorbi serios despre acest subiect. Aflați la startul unui nou deceniu care vine cu provocări din ce în ce mai mari în această zonă, Global Shapers Bucharest Hub, Societatea Studenților la Medicină din București și Delegații de Tineret ai României la Națiunile Unite și-au propus să discute despre factorii care au contribuit de-a lungul timpului la mentalitatea colectivă. Pe 6 februarie au organizat conferința ”Romania’s troubled history with Mental Health”, iar în viitor așteaptă persoanele interesate de sănătatea mintală la “The reality of Mental Health” și “Digital Revolution meets Mental Health” pe 5 martie, respectiv 9 aprilie. Încercând să aflăm cum putem pune sănătatea mintală pe agenda publică, am vorbit cu Teodor Blidaru și Daniel Barbu, organizatorii conferințelor, despre motivele pentru care s-au implicat în organizarea acestor evenimente, cum își propun să atragă atenția asupra acestui subiect delicat și ce-și propun să realizeze pe termen scurt.

„Nu există sănătate fără sănătate mintală”

Teodor este dezamăgit că în societatea românească nu se vorbește suficient despre povara depresiei. „Nu există sănătate fără sănătatea mintală. Cu toate că această afirmație este acceptată ca un adevăr universal, în societatea românească nu se discută foarte des despre povara enormă a depresiei, stresului, burnout-ului, bullying-ului și a multor alte cauze care afectează starea de sănătate a cetățenilor. O categorie de vârstă foarte afectată de acest fenomen sunt tinerii și copiii, dintre care aproximativ 20% sunt afectați funcțional de probleme de sănătate mintală. Acest fenomen îngrijorător nu are efecte nefaste doar asupra sănătății, ci și a productivității, economiei, educației. Este datoria noastră să combatem stigma și să identificăm soluții care să asigure sănătatea mintală a viitorului României.”, declară Teodor.

Sănătate mintală, subiect tabu

Teodor crede că aproape peste tot în lume, afecțiunea mintală reprezintă un subiect evitat. „Aproape peste tot în lume, afecțiunile mintale sunt un tabu. Uneori, societatea chiar dă vina pe cei afectați pentru starea lor. Anumite tulburări mintale sunt însoțite de un comportament particular, ceea ce poate îi îndepărtează pe cei din jur sau îi face pe cei care suferă să nu vorbească despre acest lucru. Cei care afișează un astfel de comportament neînțeles de societate, este probabil să întâlnească jigniri, teamă sau afectarea locului de muncă și acest lucru s-a perpetuat timp de decenii.”, explică tânărul.

Accesul la tratament sau terapie, dificil

Teodor consideră că e important să înțelegem cum mentalitățile formate în timpul regimului totalitar au rămas întipărite până astăzi în memoria colectivă. „Ar trebui să înțelegem «de ce»-ul din spatele stigmei înainte de a lupta împotriva ei, de a construi normalitatea. Vrem să înțelegem cum unele mentalități formate în timpul regimului totalitar au rămas întipărite până în prezent în memoria colectivă și ce efecte au produs ele asupra sănătății mintale a românilor. Dintr-o perspectivă istorică a accesului la tratament, ca urmare a structurilor ierarhice moștenite din epoca comunistă, colaborarea intersectorială dintre sistemele de sănătate, îngrijire socială, educație, locuințe, ocuparea forței de muncă și justiție penală este încă dificilă, ceea ce face extrem de greu accesul la tratament sau terapie.”, transmite Teodor Blidaru, delegat de tineret al României la ONU.

Program dedicat îmbunătățirii sănătății mintale la noi în România

Tinerii își propun să organizeze mai multe conferințe pe tema sănătății mintale din România. „«Romania’s troubled history with Mental Health» este prima parte dintr-un program mai amplu dedicat îmbunătățirii sănătății mintale la noi în țară. Acest program începe cu o serie de trei conversații ce vor aduce fiecare răspunsuri la întrebări precum: «Ce factori au contribuit la dezvoltarea mentalității din jurul afecțiunilor mintale?», «Care este starea actuală a sănătății mintale la noi în țară și cum ne comparăm cu alte țări?» și «Cum arată viitorul în acest domeniu?». Fiecare conversație va aduce în fața publicului un grup de experți pe fiecare sub-temă. Împreună servesc instrument de educare pentru a naviga aceste probleme complexe și ca un prim pas de creare a unei comunități cu expertiză diversă pentru conceperea de soluții de durată pentru combaterea acestor afecțiuni.”, explică Daniel.

Canal de comunicare pentru idei și experiențe personale

Daniel și Teodor au creionat un program destul de strâns al evenimentelor prin care își propun să pună sănătatea mintală pe agenda publică. „Noi am gândit acest program ca fiind unul urgent, cu acțiuni până la finalul lui 2020. După finalizarea conversațiilor, vom continua pe parcursul anului cu proiecte ce vor crea awareness în rândul comunităților de studenți și liceeni, vor deschide un canal de comunicare pentru idei și experiențe personale, vor aduna parteneri pentru dezvoltarea de politici publice și vor aduce mediatizare fenomenului pentru a înlătura stigma asociată cu el. Vom analiza impactul la fiecare pas și vom decide ce direcții pot aduce cele mai trainice schimbări. Vom face publică această analiză pentru a încuraja cât mai mulți oameni să ni se alăture în demersurile noastre sau să pornească altele pe baza informațiilor adunate de noi.”, explică Daniel.

---