Auzim din ce în ce mai des aruncată în spațiul public sintagma „Vrem referendum!”, dar experiențele anterioare demonstrează că aceste consultări ale populației pe diverse probleme nu au avut succes sau nu au fost aplicate, ba chiar au iscat polemici acide.

Primul referendum după comunism a fost cel din 8 decembrie 1991, prin care a fost adoptată prezenta Constituție cu 79,1% din voturi. Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor, 13 februarie 1991. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziţia vot secret.

Următorul referendum a fost tot de natură constituțională și a vizat adoptarea Legii de revizuire a Constituției. Din estimări a reieșit că ar fi necesare 2 zile pentru ca 50% + 1 din alegători să se prezinte la vot, așa că referendumul a fost organizat pe parcursul a două zile, 18-19 octombrie 2003. A trecut cu 89,70%.

Referendumul din 19 mai 2007 a adus o premieră în viața politică din România. A fost supusă la vot demiterea președintelui de la aceea vreme, Traian Băsescu. PSD a sesizat în februarie la Curtea Constituțională că Traian Băsescu a încălcat Constituția în mai multe rânduri și solicită inițierea procedurilor de suspendare.

Legea fundamentală prevede că „în cazul savârşirii unor fapte grave prin care încalcă preverile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedintă comună, cu votul majorităţii deputaţilor si senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul total al parlamentarilor. În cazul în care initiaţiva de suspendare din funcţie a Preşedintelui este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum privind demiterea. Pe parcursul suspendării din funcţie interimatul este asigurat, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.”

La începutul lunii aprilie, Curtea Constituțională a avizat negativ cererea de suspendare a şeful statului, pe motiv că faptele preşedintelui nu constituiau încălcări grave ale Constituţiei. Astfel, bătălia se mută în Parlament, deoarece avizul CCR a fost unul consultativ. Parlamentul  a votat cererea de suspendare a preşedintelui cu 322 voturi „pentru”, 108 „împotrivă” și 10 abțineri. CCR a decis că demiterea Președintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul țării, ale cetățenilor care au participat la referendum.

Întrebarea de pe buletinul de vot era: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”. 

Rezultatul votului l-a păstrat în funcție pe Băsescu, fiind exprimate 74,48% din voturi cu „NU” și 24,75% cu „DA”.

În 2007, pe 25 noiembrie a fost adus spre consultare cetățenilor, referendumul privind schimbarea sistemului de vot. A fost inițiat președintele de atunci Traian Băsescu, deoarece susținea votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin. Au fost lansate anumite dezbateri pe marginea acestui subiect, însă nu s-a ajuns la un consens între Guvern și Președinție. Guvernul susținea votul uninominal mixt prin compensare, dar Președintele, votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin.

Întrebarea la care au trebuit să răspundă cetățenii României a fost: Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi? 

Chiar dacă a fost un procent de 81,36% pentru „DA”, prezența la vot nu a fost suficientă pentru a putea fi validat referendumul. Sistemul de vot a fost reformat ulterior în 2008, introducându-se un sistem uninominal într-un singur tur cu distribuție proporțională a mandatelor.

Un referendum validat, dar care nu a fost pus niciodată în aplicare a avut loc la data de 22 noiembrie 2009 și avea ca obiect trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari. Pentru a fi validat, era nevoie de prezența la urne a unui procent de 50%+1 din numărul de alegători. Autoritățile au anunțat că 50,16% din electorat și-au exprimat voturile, iar 72,32% din voturi au fost pentru aprobare.

Cele două întrebări au fost:

1. Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?
2. Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?

Acesta nu a fost pus în aplicare, deoarece Parlamentul nu a dat vreo lege privind această temă, iar pentru trecerea la Parlament unicameral este necesară modificarea Constituției, procedură care se validează printr-un alt referendum. În schimb, pentru reducerea numărului de parlamentari ar fi fost suficient ca Parlamentul să adopte o lege.

Curtea Constituţională a constatat că a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, confirmând rezultatele acestuia. Hotărârea ar fi trebuit să fie prezentată într-o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, fiind definitivă şi general obligatorie. Acest lucru nu s-a întâmplat.

În anul 2012 s-a organizat un nou referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, însă nici acesta nu a trecut. La 4 iulie, USL depune în Parlament documentul de suspendare al președintelui unde se susține că Traian Băsescu „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale”, ar fi făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și s-a substituit funcțional Guvernului. Un alt lucru care i s-a reproșat președintelui este că a declarat că nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliție va obține majoritatea absolută în Parlament.

La 5 iulie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care a modificat Legea referendumului stabilind că președintele poate fi demis cu jumătate plus 1 din voturile valabil exprimate ale cetățenilor participanți la referendum și nu cu jumătate plus 1 din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale și că vor putea vota și cetățenii români aflați în străinătate. La 10 iulie, Curtea Constituțională a decis  că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. La scurt timp după comunicatul Curții, Ministerul Administrației și Internelor (MAI) a informat că la referendumul din 29 iulie se va aplica ordonanța de urgență a guvernului potrivit căreia președintele este demis cu majoritatea simplă a celor care se prezintă la urne.

Întrebarea referendumului a fost: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”

La vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52%,  au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11,15%, persoane au votat NU, fiind contra demiterii președintelui.

Curtea Constituțională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 invocând motivul că referendumul nu a întrunit cvorumul.

Probabil unul dintre referendumurile care a stârnit cele mai multe reacții contradictorii a fost referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României.

Acesta a avut loc pe 6 și 7 octombrie 2018 și a vizat înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”.

Întrebarea adresată alegătorilor a fost „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”

Chiar dacă a fost organizat pe parcursul a două zile tocmai pentru a putea trece, referendumul nu a îndeplinit cvorumul necesar de 30%, prezența la vot fiind de 21,1%.

Inițiativa a aparținut Coaliției pentru familie, fiind votată de majoritatea parlamentarilor. În mediul online a fost demarată o campanie numită „Iubirea nu se votează”, care a avut drept scop boicotarea referendumului.

A fost depus un proiect de lege privind parteneriatul civil, însă a picat la Senat.

 

Pe 19 martie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că se gândește la organizarea unui referendum pe tema justiției: „Eu sunt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai, când avem alegeri europarlamentare. Aproape. Deci, lăsați-mi o marjă, care se datorează nevoii unei analize aprofundate, unei discuții aprofundate, fiindcă nu vreau să fac eu un referendum pentru ceva anume.”, a declarat Iohannis.

 

 

---