La 11 aprilie s-au împlinit trei luni de la declararea primului deces provocat de noul coronavirus în China. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la 11 ianuarie 2020 a fost raportat primul deces, la acea dată fiind 41 de cazuri confirmate în această ţară.

Agenţia naţională de presă din China, Xinhua, a citat comisia de sănătate din metropola centrală Wuhan, unde a apărut pentru prima dată boala, în relatarea privind decesul unui pacient de 61 de ani, survenit la 9 ianuarie 2020 şi raportat la 11 ianuarie. La acea dată, comisia afirma că nu există nicio dovadă că virusul se poate răspândi de la om la om, potrivit site-ului www.nytimes.com.

Atenţie, cad mituri!

Între timp, însăşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a transformat în distrugător de mituri.

A fost nevoită să declare pandemie, deşi până şi acest lucru a venit destul de târziu, când deja situaţia era gravă la nivel mondial.

Până în prezent, numărul cazurilor confirmate la nivel planetar a depăşit 1.700.000, iar cel al deceselor a depăşit 100.000. Data de 11 ianuarie a devenit şi data de referinţă în graficele publicate de OMS.

Decizii la nivel planetar

Lucrurile care s-au schimbat, de la izbucnirea pandemiei şi până acum, au determinat guvernele lumii să ia decizii care s-au tot schimbat în ultimele trei luni, de la purtarea măştii, până la simptomele bolii sau metodele de tratament.

Pandemia de Covid-19 pune oamenii de ştiinţă în faţa unei mari provocări. Virusul se răspândeşte atât de rapid, încât medicii de pe teren sunt prea ocupaţi să salveze vieţi ca să mai ducă până la capăt studii ştiinţifice de amploare, scrie Euronews.

Avalanşă de informaţii

Sunt deja sute de rapoarte de observaţie ştiinţifică, ale echipelor de medici din diferite colţuri ale lumii lovite de epidemie, iar această avalanşă de informaţii poate duce la confuzie.

“Nu ştiam nimic. Am crezut că nu se poate întâmpla cu toate lucrurile pe care le ştiam. Criza asta ne-a arătat cât de vulnerabili suntem”, au ajuns să declare specialiştii.

Viitorul pacienţilor vindecaţi

Chiar dacă oamenii de ştiinţă lucrează, gradual, să înţeleagă mai bine boala, rămân multe neclarităţi în ceea ce priveşte viitorul pacienţilor care s-au vindecat, cum ar fi cât timp vor fi imuni şi efectele pe termen lung asupra organelor lor.

În Spania, pacienţii externaţi rămân încă două săptămâni în carantină la domiciliu, înainte de a fi testaţi din nou. Nu se ştie pentru cât timp aceşti pacienţi rămân un vector de transmitere pentru ceilalţi. Testele PCR nu au rezultate 100% sigure. Şi va depinde de testele de anticorpi în grupe mari de populaţie.

Ieşirea din izolare

În timp ce multe guverne îşi pregătesc planurile de ieşire din izolare, Centrul European de Control şi Prevenire a Bolilor a avertizat că graba ar putea duce la o nouă explozie a cazurilor.

Şi medicii spun că, în ciuda progreselor ştiinţifice, izolarea şi igiena sunt cele mai bune bariere pentru virus până în prezent.

Istoricul crizei

Potrivit datelor prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pe site-ul său oficial, www.who.int, anterior, la 31 decembrie 2019, China a alertat OMS cu privire la existenţa unui focar de pneumonie în Wuhan, provincia Hubei.

OMS face primele pregătiri

La 1 ianuarie 2020, OMS a instituit o Echipă de susţinere a managementului de incidente (Incident Management Support Team) pe cele trei niveluri ale organizaţiei: sediul central, sedii regionale şi nivel naţional, plasând organizaţia într-o poziţie de urgenţă pentru a putea face faţă unei epidemii.

La 4 ianuarie, OMS a raportat pe social media existenţa unui focar de pneumonie, fără decese, în Wuhan, iar în ziua următoare, respectiv la 5 ianuarie, a publicat primele înştiinţări despre epidemia declanşată de noua boală.

La 10 ianuarie, OMS a publicat un pachet de îndrumări tehnice destinate tuturor ţărilor cu privire la detectarea, testarea şi gestionarea cazurilor posibile, având la bază informaţiile deţinute la acel moment despre virus.

Secvenţierea genetică

La 12 ianuarie, China a publicat secvenţierea genetică a COVID-19 (Corona-Virus-Disease-19) – boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit – SARS-CoV-2. Acest nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan. Publicarea datelor privind secvenţierea genetică reprezenta un pas important pentru dezvoltarea specifică a testelor de diagnosticare în alte ţări.

La 13 ianuarie, s-a confirmat primul caz de COVID-19 în afara Chinei, în Thailanda.

Avertismentul american privind riscul unei epidemii la scară largă

La 14 ianuarie, epidemiologul american dr. Maria Van Kerkhove a evidenţiat că ar putea exista o transmitere limitată de la om la om a coronavirusului, în principal între membrii familiei, şi că există riscul unei epidemii la scară largă.

La 22 ianuarie, misiunea OMS în China a publicat o declaraţie care evidenţia dovezi de transmitere de la om la om în Wuhan.

Cu două zile înainte, respectiv la 20 ianuarie, Coreea de Sud confirmase un prim caz de virus misterios din aceeaşi familie ca SARS (Sindrom respirator acut sever), la o femeie din China, în vârstă de 35 de ani, care a sosit cu avionul din oraşul Wuhan, iar la 21 ianuarie, Centrele de control şi prevenţie a maladiilor (CDC) din SUA au anunţat că un bărbat de 30 de ani a fost spitalizat la Everett, în apropiere de Seattle, fiind diagnosticat cu noul coronavirus chinezesc, confirmându-se astfel primul caz înregistrat în SUA, după ce virusul atinsese deja China, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda şi Taiwan, potrivit AFP, preluată de agerpres.ro.

15 februarie – primul deces în Europa

La 24 ianuarie au fost raportate primele trei cazuri din Europa, detectate în Franţa, conform datelor publicate de pe site-ul eurosurveillance.org, iar la 15 februarie a fost raportat primul deces din Europa, tot în Franţa, fiind vorba de un turist chinez în vârstă de 80 de ani din provincia chineză Hubei, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul francez al Sănătăţii.

La 30 ianuarie, OMS a declarat urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional (Public Health Emergency of International Concern – PHEIC), fiind a şasea oară când a luat această decizie de la intrarea în vigoare a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate, în 2005.

Intră în scenă Italia

La 31 ianuarie, premierul italian Giuseppe Conte anunţa primele două cazuri de coronavirus în Italia, la doi turişti chinezi care ajunseseră în ţară cu câteva zile în urmă, iar la 21 februarie, oficialii italieni anunţau o agravare a epidemiei de coronavirus în nordul Italiei, primul deces în această ţară survenind în aceeaşi zi, la un italian în vârstă de 78 de ani, potrivit agenţiilor de presă AFP şi Reuters.

Potrivit unei relatări AFP din 26 februarie, după Italia, noul coronavirus s-a propagat în restul Europei, mai multe ţări europene, printre care Austria, Elveţia, Croaţia sau Grecia, confirmând primele cazuri de infectare, cele anunţate de aceste patru state fiind descoperite toate la persoane venite din Italia, unde bilanţul de la acea dată arăta 374 de cazuri confirmate şi 12 decese.

Propagare

Alte state ale UE care au confirmat mai multe cazuri de infectare erau, la acea dată, Franţa, Germania şi Spania, şi acestea corelate cu călătorii efectuate în Italia.

Pentru prima dată, numărul noilor cazuri confirmate în lume l-a depăşit pe cel din China, ţara de unde a pornit epidemia. În total, 411 noi cazuri au fost confirmate în China, faţă de 427 în restul lumii, circa 40 de ţări fiind, până la acel moment, afectate, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Situaţia s-a agravat şi în Coreea de Sud, a doua ţară cea mai afectată după China şi care a trecut pragul de o mie de cazuri confirmate. În America Latină a fost confirmat primul caz în Brazilia, fiind vorba despre o persoană venită din Italia.

26 februarie 2020 – primul caz raportat în România

Tot la 26 februarie 2020, România a raportat primul caz de infectare, la un bărbat de 20 de ani, din judeţul Gorj, care intrase în contact cu un italian diagnosticat cu această boală şi care vizitase România în perioada 18-22 februarie. Primul deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus pe teritoriul României s-a înregistrat pe data de 22 martie, fiind vorba de o persoană în vârstă de 67 de ani, care avea afecţiuni preexistente foarte grave.

OMS declară pandemie

La 11 martie 2020, pe fondul îngrijorărilor privind nivelurile alarmante de răspândire şi severitate ale bolii, precum şi cu privire la nivelurile de inacţiune, OMS a evaluat că epidemia de COVID-19 este o ”pandemie”. Organizaţia a subliniat că 90% din cazuri nu sunt raportate decât în patru ţări, 81 de ţări nu au raportat niciun caz şi 57 de ţări au raportat mai puţin de 10 cazuri, conform unor relatări ale agenţiei AFP.

Potrivit hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html) numărul total al cazurilor la nivel global a ajuns la 1.859.011 cazuri la 13 aprilie, ora 14.00. Din totalul de 1.859.011 cazuri la 13 aprilie, 114.979 erau reprezentate de decese, iar 438.236 erau recuperări.

În România sunt 6633 de cazuri confirmate şi 331 de decese.

 

 

---