29 martie 2024, 14:29

Trenuri și oameni în Gara de Nord, de la Carol I la Ceaușescu

Acum 145 de ani, pe 25 septembrie 1872 s-a inaugurat una dintre cele mai aglomerate și importante gări din România. Este vorba despre Gara de Nord din București, iar ocazia construirii acesteia s-a produs odată cu apariția primei căi ferate din Capitală.

Cu toate că intențiile inițiale nu erau ca această gară să devină cea mai importantă din București, timpul a dovedit altceva. În momentul de față, din Gara de Nord  pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri, iar pe perioada verii și a iernii numărul crește dat fiind călătorii care pleacă de aici spre concediul mult visat la litoral sau în Valea Prahovei, informează Huff.ro.

Însuși domnitorul Carol I a pus prima piatră de temelie, pe 10 septembrie 1868. Gara a fost construită în formă de U, în două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară. Inițial s-a numit Gara Târgoviște și era destinată tranzitului de călători și mărfuri, având șapte linii și multe clădiri de ateliere. În prezent, numărul liniilor s-a dublat, existând opt peroane și 14 linii.

Momentul inaugurării a coincis și cu exploatarea liniilor ferate Pitești — București — Buzău și Galați — Tecuci — Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de stații, relatează Agerpres.ro.

Din 1888 poartă numele Gara de Nord, atunci fiind și anul primei reabilitări, iar la mai puțin de o decadă de atunci a fost construită o nouă aripă a gării, prevăzută și cu un „salon regal”, ce a fost restaurat în forma originală din timpul lui Carol I acum puțin timp, fiind inaugurat la 1 decembrie 2013, de către principesa Margareta și principele Radu.

În 1890 s-a dat în funcțiune centrala telefonică a Gării de Nord, având inițial 25 de linii telefonice, fiind un număr destul de mare pentru acea vreme, iar începând cu secolul al XX-lea, gara a fost extinsă treptat, ajungând ca în 1928 să aibă șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri.

Perioada interbelică a adus de asemenea modificări, gara fiind modernizată și adaptată numărului din ce în ce mai numeros de călători. Mai exact, lucrarea din anii `30 au  făcut ca cele nouă peroane existente să fie legate la capăt printr-un peron transversal, având o lungime de 200 metri și o lățime de 23 metri, iar în zona de sud s-a construit un fronton, și s-a realizat sistematizarea liniilor de primire/expediere a trenurilor, mărindu-se numărul lor, de la 10 linii la 16 linii, deci mai multe decât în 2017.

Corpul clădirii, așa cum arată și astăzi, a fost construit tot în acea perioadă, iar sistemele de sonorizare din stații au fost modernizate, înlocuindu-se vechea metodă, cea a clopotului. În 1932, la Gara de Nord, s-a montat un amplificator (de 200 w) și șase difuzoare; până în 1938, acestea s-au extins în toate gările din țară.

Gara de Nord a fost martorul istoriei și al schimbărilor care au survenit odată cu trecerea timpului, însă punctul feroviar a rămas în picioare și s-a menținut drept cel mai important nod de trecere al trenurilor. În cel de-al Doilea Război Mondial gara a fost bombardată, însă clădirea nu a fost afectată rămânând în picioare. Gara de Nord din București a trecut, cu puțin noroc, și peste demolarea programată de Nicolae Ceaușescu din 1992.

Din păcate, numărul călătorilor a scăzut după anii `90, iar modul în care arată de la an la an este din ce în ce mai deplorabil. Singura opțiune pentru a readuce Gara de Nord la cotele pe care le avea cândva este ca autoritățiile să investească pentru reabilitare și să o adapteze pentru zilele noastre, mai exact o renovare care să transforme Gara de Nord într-una pentru trenuri de mare viteză, dar care să păstreze aerul de monument istoric ce a reușit să stea în picioare în fața schimbărilor istorice în cei 145 ani de la inaugurare.

[Sursă imagine: bucurestifm.ro]


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol