Românii se jenează să negocieze reduceri de preţ şi majorări salariale şi consideră că educaţia financiară ar trebui predată în şcoli, arată un studiu al Revolut, citat de Agerpres.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, Revolut a întrebat 10.000 de europeni, dintre care 1.000 români, ce înseamnă pentru ei bunăstarea financiară şi cum se raportează la finanţele personale sau ale familiei. Cât de uşor le este românilor să vorbească despre banii câştigaţi, despre salarii, economii, situaţia financiară în cuplu, copiii şi lecţiile despre bani, mai ales în perioade cu inflaţie mare? Răspunsurile la aceste întrebări au fost extrase dintr-un studiu implementat, la nivel european, de compania de cercetare Dynata, în octombrie 2022.

Pentru cei mai mulţi dintre românii cu vârste cuprinse între 25-64 de ani (30%), bunăstarea financiară înseamnă în primul rând să deţină controlul asupra propriilor bani şi să ştie mereu exact pe câţi bani contează. 24% dintre respondenţii participanţi la studiul realizat de Dynata pentru Revolut asociază bunăstarea financiară cu capacitatea de a-şi ţine sub control bugetul şi doar 8% apreciază că s-ar simţi mai confortabil psihic dacă ar avea mai mulţi bani.

Mai ales generaţiile tinere – generaţia Z – leagă bunăstarea financiară de lipsa totală a oricărei griji faţă de bani.

În timp ce inflaţia creşte, oamenii reacţionează diferit la veştile legate de creşterea costului de trai, unii se simt mai încrezători, alţii sunt speriaţi. Atitudinile diferă şi în funcţie de gen.

De exemplu, 21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat că se simt îngrijorate de impactul inflaţiei asupra situaţiei lor financiare, în timp ce procentul de bărbaţi care împărtăşesc această temere este de doar 12%.

Atât bărbaţii, cât şi femeile au răspuns majoritar că nu cred că există o diferenţă de educaţie financiară între femei şi bărbaţi (peste 63% dintre femei şi 59% dintre bărbaţi). Cel mai mic procent de confirmări – 15% – a fost înregistrat la întrebarea dacă se poate considera că, din cauze culturale şi socio-economice, femeile ar avea mai puţine cunoştinţe financiare decât bărbaţii.

Pentru vacanţe, renovarea casei, cadouri, maşini, studii, plata chiriei sau vremuri grele, românii au diverse motivaţii pentru a pune bani deoparte şi folosesc puşculiţele digitale Revolut pentru a economisi.

Pe de altă parte, românii încă se jenează să îşi negocieze majorările salariale individuale. Discuţiile despre bani au fost considerate un tabu pentru multă vreme însă acum o altă tendinţă se remarcă printre români: unul din cinci români spune că nu are nicio problemă să vorbească deschis despre bani, în general.

Această atitudine care indică încrederea în sine creşte odată cu vârsta: 37% dintre respondenţii cu vârste peste 65 de ani vorbesc foarte uşor despre bani, faţă de doar 13% dintre reprezentanţii generaţiei Z.

Temele precum economiile personale sau veniturile lunare rămân deosebit de critice: respectiv 24% şi 28% dintre respondenţi recunosc că nu le place să vorbească despre aceste subiecte. Acestea, urmate de răspunsurile referitoare la cererea de majorări salariale (27%) sunt cele mai mari procente înregistrate la întrebarea: ‘În ce situaţii găseşti că e dificil să vorbeşti despre bani?’

Nu doar negocierile salariale sunt un subiect dureros, ci şi negocierile comerciale. 18% dintre participanţi sunt reticenţi în a cere o reducere de preţ pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. Românii din segmentul de vârstă 35-44 de ani întâmpină cele mai mari obstacole în a cere o creştere salarială (41%) faţă de cei 55-64 de ani (19,2%). Respondenţii aflaţi în vârful carierei (45-55) au mai puţine dificultăţi în a vorbi despre bani (24%).

Românii consideră că educaţia financiară ar trebui să fie o materie şcolară, iar bunăstarea financiară ar trebui predată încă de la vârste mici.

71% dintre respondenţii români şi-ar fi dorit să fi învăţat mai multe despre administrarea banilor personali încă din şcoală, astfel încât acum să poată trece prin viaţă cu mai multă încredere.

---