De multe ori, întâmplarea și-a jucat rolul ei în istoria României. Din acest motiv am decis să vă prezint povestea unui accident aviatic care putea să schimbe istoria politică a României din perioada comunistă.

În anul 1957, regimul comunist părea mai solid ca niciodată în România. Pe plan intern, țara era condusă cu o mână de fier de Gheorghiu-Dej, iar politica externă a țării era dictată de la Kremlin. În 1957 se aniversau totodată 40 de ani de la așa-numita Revoluție Socialistă din Octombrie, care după cum știm bine astăzi a fost în realitate o lovitură de stat.

Grigore Preoteasa, sursa: wikipedia.org

Povestea noastră începe în dimineața zilei de 4 noiembrie 1957 când o delegație  a Partidului Muncitoresc Român s-a îmbarcat pe aeroportul Băneasca într-un avion cu destinația Moscova. Delegația era alcătuită din membrii de frunte ai partidului, printre care Ștefan Moghioroș, Leonte Răutu sau Grigore Preoteasa. Unul dintre membrii delegației era și tânărul Nicolae Ceaușescu, pe atunci membru al Biroului Politic al Comitetului Central. Din delegația română nu făcea însă parte Gheorghiu-Dej, care a decis să rămână în Capitală sub pretextul unei gripe de toamnă.

O serie de evenimente au anunțat parcă de la început că acel zbor va fi unul cu ghinion. După o escală la Kiev, avionul a decolat spre Moscova, dar la scurt timp a fost întors din drum datorită vizibilității reduse. După câteva ore, aeronava a decolat din nou, iar povestea s-a repetat exact deasupra aeroportului moscovit Vnukovo. Aici, avionul a ratat pista de aterizare, prăbușindu-se într-o pădure învecinată. În accident au murit piloții sovietici și liderul comunist Grigore Preoteasa. Imediat după accident, Dej a decretat o zi de doliu național, iar casa de cultură a studenților din București a primit numele lui Preoteasa.

Nicolae Ceaușescu, sursa: wikipedia.org

Speculațiile cu privire la accident au apărut imediat, iar ele continuă până astăzi. Există ipoteza că acel accident nu ar fi fost chiar întâmplător. Potrivit acestei versiuni, absența lui Dej nu s-ar fi datorat gripei, ci temerilor acestuia că Moscova ar încerca înlocuirea sa prin orice mijloace. Acestă ipoteză putea fi luată în calcul la vremea respectivă, de vreme ce din 1956, respectiv după „discursul secret” al lui Hrusciov de la al XX-lea Congres al PCUS, în statele Europei de Est începuse un amplu proces de destalinizare (Dej fiind unul dintre liderii staliniști). Totuși, teoria nu este validată în prezent de nicio dată concretă. Adevărul este că sovieticii aflaseră încă de la București, sau cel mai târziu de la Kiev, că Dej nu se afla în avion, prin urmare o tentativă de asasinat nu ar fi avut sens.

Desigur, rămâne să ne gândim cum ar fi arătat în continuare comunismul românesc dacă Nicolae Ceaușescu, aflat la bordul aeronavei, s-ar fi aflat și el printre victimele din seara zilei de 4 noiembrie 1957.