După 10 ani de negocieri, statele membre în Organizația Națiunilor Unite au semnat un tratat istoric pentru protejarea apelor internaționale, „The High Seas Treaty”, care are ca obiectiv plasarea a 30% din suprafața mărilor în zone protejate până în 2030.
Printre specialiștii care au negociat acest acord internațional s-a numărat și Paul Șușman, un avocat originar din Bihor și absolvent al Facultății de Drept din Oradea, scrie g4media.ro, care publică și un interviu în exclusivitate cu acesta.
Angajat la Comisia Europeană
Potrivit CV-ului său, Paul Șușman (37 de ani) a absolvit facultatea orădeană în 2009, iar în timpul studenției a avut și un stagiu Erasmus în Drept Internațional la Universitatea din Reims, Franța. Ulterior studiilor de licență de la Oradea, avocatul a studiat dreptul Uniunii Europene și dreptul comercial internațional în Belgia, unde a urmat și cursuri de drept umanitar. În 2013, a obținut doctoratul în Slovacia, pentru o cercetare despre diplomația UE.
Din 2015, Șușman este avocat la Comisia Europeană, calitate în care a reprezentat UE la negocierile ONU. Avocatul a fost singurul român participant la aceste negocieri.
Protecție pentru viața marină
Acordul este unul istoric pentru că, după negocieri de un deceniu, pentru prima oară s-au prevăzut mecanisme care să ocrotească apele internaționale.
„Până la ora actuală, nu sunt mecanisme prin care să se închidă parțial sau total unele zone ale oceanelor care au mare nevoie de a se reface. Spre exemplu, în Oceanul Pacific există o insulă plutitoare din plastic, care până acum nu a putut fi adresată (n.r. rezolvată) printr-un efort colectiv al Statelor.
Or, ce se întâmplă în Pacific are impact și asupra noastră, chiar în România, putem lua un exemplu banal prin care v-aș îndemna să citiți din ce ocean provine conserva de ton pe care o cumpărăm la supermarket.
Un alt aspect important este cel referitor la resursele genetice marine, sub acest capitol Statele vor putea face cercetări asupra unor specii marine rare care pot aduce inovații atât în industria farmaceutică, tratamente anti-cancer sau inovații tehnologice majore. Spre exemplu, s-a descoperit că dinții unei anumite specii de melci de mare au o duritate mai mare decât kevlarul și alte nano-fibre folosite actualmente de om.
Un alt exemplu, un compus chimic (discodermolit) obținut dintr-un recif de corali de mare adâncime are niște proprietăți anti-cancerigene uimitoare”, a explicat avocatul Paul Șușman.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol