CITIRE

Un fotograf nu lasă vechea Vamă să dispară. INTERV...

Un fotograf nu lasă vechea Vamă să dispară. INTERVIU Mihnea Turcu, despre iubirile de pe plajă, comunitatea vamaioților și sentimentul că „ai ajuns” acasă

Orice poveste e dusă mai departe de cei care nu vor s-o uite. Vama Veche are povestitorii ei. Unul dintre ei este Mihnea Turcu, un fotograf care a surprins toate stările prin care a trecut satul în ultimele două decenii.

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Mihnea vorbește despre satul de care s-a îndrăgostit și comunitatea vamaioților din anii 2000, dar și despre ce fel de Vamă vrea să lase moștenire noilor generații.

Primii pași în Vamă

În luna mai, l-am invitat pe Mihnea să răspundă curiozităților despre Vama Veche. „Lasă-mă să încep prin a împărtăși și cititorilor editiadedimineata.ro faptul că mi-ai propus să realizăm acest interviu acum mai bine de două luni, timp în care m-am tot gândit, răspunsurile nu-mi prea veneau, dar asta pentru că vara era undeva în față, iar Vama încă nu mă chema. Uite, acum pot în sfârșit să răspund, vara e aici, mă tot foiesc de pe-o parte pe alta, aș fi vrut să-ți scriu direct de acolo, din Vamă, însă pentru moment nu am cum; așa că voi folosi chemarea asta ca să îți pot răspunde, chiar dacă de departe, cu adevărat, din adâncul sufletului!”, mărturisește fotograful.

Mihnea a ajuns pentru prima dată în Vama Veche în 1999. Întrebat cum a ajuns în satul de care urma să se îndrăgostească, fotograful explică: „Are legatură și cu momentul în care eram eu atunci în viața mea! Anul II de facultate, alesesem să rămân în Brașov, iar verile să luăm trenul până la Costinești. Aveam și eu niște blugi rupți, câteva tricouri rock, iar într-o seară chiar am pus muzica în White Horse. Cam asta era toata aventura din verile acelor ani! Într-o zi am făcut cu mâna, ne-a luat o mașină până în Mangalia și apoi alta până în Vamă. Țin minte că nu știam drumul direct de la șosea spre plajă și am luat-o printr-un lan de porumb, spre direcția în care știam că e marea și de unde auzeam valurile. Am ramas efectiv cu gura căscată! Marea era mult mai altfel, mai prezentă, mai puternică, nisipul reflecta o lumina albă, puțin prafuită, totul era natură în jur, puteam să-mi aud gândurile. Îndrăgostirea a fost instantă”.

Vama Veche, văzută de Mihnea Turcu

Vama Veche, văzută de Mihnea Turcu

Când ai sentimentul că „ai ajuns”

Când ajunge în Vamă, Mihnea spune că simte un sentiment special. „La câțiva pași de mine, un el și o ea, goi, se îmbrățișau în cel mai frumos și tandru fel. Un lan de stufăriș se curba sub bătăile vantului. Din acel moment, acea clipită de suflet mi-a rămas întipărită pentru o viață întreagă, iar eu nu am mai căutat altceva. Asta a fost tot ce mi-am dorit de la Vamă, din nou și din nou și din nou, an de an, în fiecare vară! Daca m-ai întreba ce este, ti-aș spune că e o stare, un sentiment de suficiență pe care foarte rar îl întâlnești. Această stare o văd în unele priviri atunci cand sunt îndreptate spre mare. E ca și cum «ai fi ajuns», iar căutarea a luat sfârșit și de aici încolo nu ai unde să mergi mai departe. Și parcă atunci, în acel moment, și gândurile și viața toată se opresc pentru puțin. Acela e momentul în care plutesc și simt că totul are un sens.”, mărturisește Mihnea.

Vama Veche, văzută de Mihnea Turcu

Vama Veche, văzută de Mihnea Turcu

De 20 de ani în Vama Veche

Se împlinesc 20 de ani de când Mihnea a ajuns în Vama Veche. „De atunci am mers în Vamă an de an, de câte cinci–șase ori pe vară, cel puțin, iar în anii în care nu am mai depins de concediu, adunam câte 50 de zile de stat acolo. Țin minte că în 2000 am plecat de acasă cu bani pentru o săptămâna și am rămas mai bine de o lună”.

Despre vechea comunitate din Vama Veche

Mihnea își amintește cu nostalgie de comunitatea întâlnită în primii ani când a mers în Vama Veche. „Cumva, nu știu cum, era pe atunci o comunitate aici care te susținea și te ținea «captiv» în cel mai frumos sens al cuvântului! În orice colț de plajă salutai pe cineva, iar introducerile înspre o discuție parcă nici nu mai erau necesare. Porneam toți deja de la o anumită adâncime a subiectului, de unde puteam continua în orice direcție. Erau frumoase verile acelea, le simt lipsa. Cortul pus pe plajă, noaptea puteai auzi marea, făceam o baie, apoi mai vedeam ce se întâmplă prin sat. Aveam cărți cu mine, îmi plăcea la nebunie să citesc în cort, ziua în amiaza mare, sub soarele de 40 de grade.  Acolo, în metrul meu pătrat de nisip evadam în diferite lumi, când am terminat “Cu ușile închise», am facut o baie, pluteam.”, povestește fotograful.

Îndrăgostiți în Vama Veche, surprinși de Mihnea Turcu

Îndrăgostiți în Vama Veche, surprinși de Mihnea Turcu

Iubirea de o Vamă

Întrebat despre poveștile de dragoste de pe plajă, fotograful își amintește în ce formă a văzut iubirea de Vamă. „Am văzut multe povești de dragoste. La mine mai mult în interior, le trăiam singur, uitându-mă la câte o fată ore întregi. Rar îndrăzneam să merg mai departe. Cred că, într-un fel, acum, prin fotografia mea, caut și retrăiesc bucăți din acele trairi, cele de atunci.”, povestește Mihnea.

Atmosfera de la Stuf, surprinsă de Mihnea Turcu

Atmosfera de la Stuf, surprinsă de Mihnea Turcu

Amintiri neplăcute din Vama Veche

Întrebat dacă a trecut prin aventuri neplăcute sau dacă are amintiri pe care încearcă să le uite, Mihnea explică: „Anii au trecut, cu bune și cu rele! Nu voi putea să fac un inventar al celor rele întâmplate. Nu am ales să le țin minte, să mă leg de ele sau mai bine spus de la un moment dat încolo am ales să nu le mai țin în suflet. Ce pot să comentez legat de faptul că avem alimentară lângă alimentară, că “La Pirați» e doar o amintire, că am fost furat din cort ca mulți alții, că o cameră costă 200 de lei pe noapte, că în sezon Vama e asfixiată de mașini, că «businessmanii» din zonă (fără îndoială cu «favoruri de partid») au niste viziuni obtuze asupra locului? Ce pot să vă mai spun despre vara în care am ajuns pe plajă, cu rucsacul în spate și în locul în care-mi puneam de obicei cortul, erau acum umbreluțe aliniate printre care nici nu mai vedeai marea? Aleg să întorc spatele tuturor acestor lucruri, și să îmi găsesc fereastra mea înspre mare. Încă simt că «am ajuns» și că totul poate să rămână suspendat pentru o clipă”.

Vama Veche, văzută de Mihnea Turcu

Liniștea din Vama Veche, surprinsă de Mihnea Turcu

Prima fotografie făcută în Vamă

Mihnea nu poate uita prima fotografie făcută în Vama Veche. Aceasta surprindea Vama de iunie, o perioadă specială pentru fotograf. „E una de prin iunie, cu macii înfloriți și o fată nud în planul secund, pe care, din păcate, nu o putem prezenta. Nu știu dacă ați observat, însă Vama de iunie este foartă diferită de cea de iulie și mai departe, total alta decât cea din august. Lumina, oamenii, temperatura și chiar și valurile bat altfel. Eu am încercat, an de an, să ajung în fiecare din aceste Vămi, iar până acum am reușit.”, povestește Mihnea.

Liniștea din Vama Veche, surprinsă de Mihnea Turcu

Liniștea din Vama Veche, surprinsă de Mihnea Turcu

Nici Vama nu mai e ce-a fost. Ce mai e Vama Veche?

Rugat să comenteze afirmația „Nici Vama nu mai e ce-a fost”, Mihnea ezită. „Nu voi putea niciodată să intru în această polemică. Este o întrebare destul de dureroasă, iar un răspuns adevărat cred că ar deraia foarte mult visătorul din mine. Prefer să rămân atent la ce a mai rămas, la ce mai pot trăi acum din ea, la ce e frumos acum și nu am vazut în trecut. An de an reveneam aici și mai găseam un kitsch, un beton în locul a ceva frumos unde eu poate trăisem o poveste. Dacă ar fi fost să adun toate acele sentimente, până acum eram plecat de mult. Am înțeles în timp că totul se schimbă oricum, iar asta se întamplă dintotdeauna. Percepem noi asta ca pe ceva grav pentru că o facem pe o bucată mică din timp, 30-40-60 de ani, atât cât durează o «tinerețe» de om. Lucrurile și locurile însă s-au schimbat și vor continua să o facă atâta timp cât Omul există pe Pământ.”, explică Mihnea.

Atmosfera din Expirat, surprinsă de Mihnea Turcu

Atmosfera de la Expirat, surprinsă de Mihnea Turcu

Simboluri din Vama Veche

Mulți tineri își fac poze la ușa de la Cherhana sau la pianul de la Yuva. Întrebat care sunt cele mai importante simboluri din Vama Veche, Mihnea explică: „Simbolurile adevărate din Vama Veche, cel puțin cele care înseamnă cu adevărat ceva pentru mine, nu constau într-o ușă pentru selfie-uri sau un bar care se schimbă odată cu sezonul. Mai sunt și alte baruri care au dispărut și care au însemnat ceva cu adevarăt pentru mine, The Jack, vechiul Comandante, La Pirați, locuri cu adevărat pline de trăiri și nopți lungi și pe care chiar și asa nu le-aș numi simboluri. Pentru mine, un simbol înseamnă sunetul valurilor în noapte, pierdute în liniște, sau caldura de miez de zi, în mijlocul verii, când te ascunzi în cort după o noapte lungă, sau mometul acela în care dupa-amiaza tarzie se contopește ăn seară, și toată lumea se gătea la ușa cortului, sau baia pe care o făceam în noapte. Toate acestea sunt simbolurile mele, cele care, dupa cum spuneam mai devreme, îmi definesc timpul meu și amintirile mele”.

Îndrăgostiți și corturi. Vama lui Mihnea Turcu

Îndrăgostiți și corturi. Vama lui Mihnea Turcu

De ce se întoarce în Vamă

Cu toate că a ajuns în diferite colțuri ale lumii, Mihnea se întoarce în fiecare an în Vama Veche. „Pentru că sunt un om extrem de atașat, de fidel și renunț foarte greu la lucrurile care îmi plac și care mă marchează în viață! Am fost pe insulele Andaman, pe alte insule în Cambodgia, am văzut plajele din sudul Americii, am fost la Vadu, la Portița sau în Bulgaria și sunt convins că voi vedea încă și mai multe în următorii ani! Vama Veche, pentru mine, rămâne doar aici! Mă intorc pentru oameni, pentru privirile dintre noi, cei care ne știm, pentru toti pașii mei pe această plajă, pentru lumina, pentru mirosul de nisip alb, mă întorc pentru poveștile de aici și pentru faptul că întotdeauna, aici, simt că «am ajuns»”.

Plutind deasupra Vămii, prin ochii lui Mihnea Turcu

Plutind deasupra Vămii, prin ochii lui Mihnea Turcu

Ce Vamă vrea să lase moștenire noilor generații

De curând, Mihnea a devenit tătic. Întrebat ce Vamă vrea să-i lase moștenire celui mai nou venit în familia Turcu, fotograful devine emoționat. „Iubesc întrebarea asta! Mă răscolește și mă pune într-o postură cu care până acum nu eram obișnuit, cea de parinte responsabil pentru ceea ce voi lăsa în urma mea. Nu știu și nici nu încerc să mi-o imaginez, pentru că asta ar însemna sa extrapolez pe baza prezentului, moment pe care încerc să-l respir acum, așa cum este. Știu însă că îmi voi da toată silința să îl învăț să privească lumea, locurile și să vadă frumosul în orice. Vama lui, daca va fi, va fi cea din sufletul său!”, mărturisește Mihnea.

Tată și fiu în Vama Veche, surprinși de Mihnea Turcu

Tată și fiu în Vama Veche, surprinși de Mihnea Turcu

În Vamă, albumul care aduce internauții mai aproape de mare

Dacă ești la birou și simți nevoia să evadezi, intră să vezi fotografiile din albumul În Vamă. Mihnea te așteaptă cu povești despre oameni liberi și veri petrecute pe plajă.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.