CITIRE

Un român și-a transformat pasiunea într-o invenție...

Un român și-a transformat pasiunea într-o invenție. INTERVIU Tudor Scripor, omul care aduce culoare în viețile nevăzătorilor

Pasiunea pentru pictură a unui român a dus la crearea unui alfabet al culorilor pentru persoanele nevăzătoare. Impresionat de povestea unei tinere care și-a pierdut vederea, Tudor Scripor a decis să le readucă nevăzătorilor bucuria recunoașterii culorilor. Astfel acesta a creat „Alfabetul Scripor”, cunoscut sub numele de reprezentare tactilă a culorilor, ce reprezintă un sistem tactil de codare care permite orbului să citească și să scrie în mod eficient culorile.

Codul este compus dintr-un sistem de forme geometrice asociate celor trei culori de bază: roșu, galben și albastru. Prin combinarea acestora se pot forma încă trei culor secundare precum: orange, verde, maro și mov, iar acestora se adaugă și non-culorile gri, negru și alb.

Chiar dacă la o primă vedere acest alfabet pare a avea utilizări limitate, cercetătorul ne-a demonstrat faptul că sistemul prin care sunt reprezentate culorire acoperă o varietate largă de domenii. Nevăzătorii pot folosi cunoștințele câștigate în urma învățării acestui alfabet în medicină, pentru recuperare și tratament, în educație, deoarece ajută la o mai bună și mai rapidă învățare a alfabetului de bază, Braille, în industra modei, în artele vizuale, arhitetcură, turism, modă, transport public, chiar și în tehnologia de asistență (software, hardware, aplicații, dispozitive).

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Editiadedimineata.ro, Tudor Scripor ne-a vorbit despre atât despre utilitatea acestui limbaj, cât și despre experiența inedită de a participa la Târgul Internațional de la Geneva, unde a fost nominalizat pentru a fi premiat cu medalia de aur. Mai mult decât atât, acesta a mai povestit și care a fost punctul de plecare în realizarea acestui proiect îndrăzneț, dar și care sunt șansele ca acest alfabet să poată fi folosit de nevăzătorii din întreaga lume.

„Ideea s-a născut printr-o necesitate. La unul dintre workshop-urile mele pentru pictură s-a prezentat un nevăzător și mi-a fost foarte greu să comunic cu dânsul în limbajul culorilor. Până acum, tot ce era reprezentat pentru nevăzători este într-o formă 3D sau bazorelief. Toate tablourile celebre sunt reprezentate sub acest fel, dar această formă de artă, pentru că bazorelieful este o formă de artă, nu transmite informația cromatică dată de culoare, iar culoarea reprezintă o formă de emoție. Eu nu am putut să comunic aceatsă formă de emoție nevăzătorului și atunci mi-am propus să realizez un alfabet, un cod de recunoaștere și interpretare a culorilor. Acum șapte ani se întâmpla acest lucru, în anul 2012”,  a povestit Tudor Scripor.

Credit Foto: Tudor Scripor

Două alfabete într-unul singur

„A fost foarte greu punctul de pornire, pentru că în primul rând m-am izbit de foarte multe greutăți, de genul neîncrederii oamenilor, pentru că nu am avut nicio susținere morală sau suport, pentru că toată lumea îmi spunea că  <<Așa ceva nu se poate! Au mai încercat și alții și au dat greș.>> Ei bine, pornind de la un studiu care spune că persoanele nevăzătoare visează în culori, am avut un punct de pornire. Ei visează în culori și asociează emoțiile pe care le trăiesc în timpul zilei, le asociează cu culori. Ei bine, de acolo a fost punctul de pornire. Am asociat formele geometrice: cercul, pătratul și dreptungiul cu cele trei culori principale, roșu, galben și albastru. Roșu este senzația de căldură și expansiune, am asociat-o cu forma geometrică cerc, care este adesea ascociată și cu infinitul, iar albastru cu senzația de rece, pentru că pătratul are patru colțuri și este colțuros, cum ar fi într-un limbaj neacademic. Ei bine, aceste forme și culori principale roșu, galben, albastru, cerc, pătrat și dreptunghi combinate rezultă alte forme secundare și alte forme geometrice secundare. De exemplu, roșu și galben vor rezulta prin amestec culoarea portocalie, iar formele dacă se suprapun, dreptunghiul cu cercul, va rezulta un oval este combinația între dreptunghi și cerc. Toate culorile și formele geometrice rezultate le-am introdus într-o matrice asemănătoare Braille, dar format din nouă puncte plus un punct de orientare. Am păstrat distanța și dimensiunile punctelor alfabetului braille care este deja standardizat internațional și a ieșit un limbaj tactil al culorilor pentru persoanele nevăzătoare. Pentru văzători, în schimb, vorbim aici de persoanele care au fost operate pe creier, care văd, dar care au uitat culorile se folosește limbajul formelor geometrice și am văzut că dă foarte bune rezultate. Acum suntem încă în etapa de cercetare, pentru că dorim să vedem și cum poate ajuta și copii care suferă de autism. Practic, avem două alfabete într-unul singur”, a mai adăugat acesta.

Cercetătorul a mai subliniat și faptul că acest alfabet este rapid și simplu de învățat. În plus, în urma a mai multor studii în acest sens, se pare că preșcolarilor cărora le este introdus acest alfabet înainte de a învăța Baraille, sunt mult mai receptivi și învață mult mai repede să scrie, să citească și să recunoască literele. Caracterele alfabetului Scripor sunt atât de ușor de asimilat, deoarce au atât elemente din zona de cunoaștere comună cât și din zona alfabetului Braille.

Mai mult decât atât, comparativ cu alfabetul Braille, al cărui timp de învățare poate ajunge și la doi ani, alfabetul culorilor are un timp relativ scurt de înțelegere. Studiile demarate de cercetători au arătat că o persoană nevăzătoare poate învăța și recunoaște în diverse contexte culorile, doar în decurs de câteva zile.

„Alfabetul Scripor, este și Braille related, dar poate precede Braille. Adică, o persoană care deja cunoaște alfabetul Braille, învață alfabetul culorilor foarte repede. Însă, copii mai micuți, de grădiniță sau preșcolarii pot fi pregătiți pentru a învăța Braille cu ajutorul alfabetului meu, ceea ce ajută foarte mult. Copiii învață foarte mult din joacă, de aceea vom încerca să realizăm foarte multe jucării care conțin aceste simboluri de culori, pentru că îi ajută foarte mult în educație și vor învăța alfabetul prin joacă”, a explicat Tudor Scripor.

Un limbaj universal

„Principala caracteristică a alfabetului culorilor este universalitatea, pentru că am reprezentat culorile sub forma unui singur simbol. Astfel, simbolul de roșu este universal și în Japonia și în China și în India, dar și în România. Nu mai trebuie scris roșu, red sau alte cuvinte folosind literele braille, ci doar un simbol pentru culoare”, a mai adăugat acesta.

Inițiativa românului nu este singura. De-a lungul timpului au existat suficienți cercetători sau chiar persoane nevăzătoare, care au încercat o astfel de abordare, de a atribui culorilor anumite forme pentru a fi mai ușor de distins. Însă, nimeni nu a reușit până în prezent să descopere o metodă universal valabilă tuturor, fiecare realizând doar transupuneri personale ale culorilor, bazate bineînțeles pe experiențe și emoții proprii.

„Sunt foarte multe încercări de reprezentare a culorilor, dar sunt făcute de unii oameni care au adoptat un anumit limbaj. Din păcate, aceste încercări au eșuat tocmai din cauza faptului că nu au o logică. De exemplu, un nevăzător și-a reprezentat pentru dânsul culoarea verde ca fiind o linie șerpuită, roșu – puncte. Ei bine, pentru el înseamnă foarte mult și este un semn de recunoaștere, dar pentru alții nu reprezintă absolut nicio logică și nu reprezintă nimic. Din această cauză nu s-au putut generaliza și nu s-au putut răspândi aceste forme de limbaj. Însă, limbajul meu are o logică pentru că se pretează în minte forma geometrică, și putem vorbi și de nevăzătorii care nu au văzut niciodată, pentru că la nevăzătorii care și-au pierdut vederea pe parcursul vieții este mult mult mai ușor să își amintească culorile și formele. În plus, alfabetul meu se transpune într-o matrice de tip braille”, a spus Tudor Scripor.

Este deja cunoscut faptul că marile inveții ale lumii au fost la început disputate de societate. Incontestabila utilitate a acestui cod nu a fost reconscută nici de investorii români, care au tratat cu scepticism proiectul îndrăzneț al românului. Astfel, cercetătorul a pus bazele proiectului folosindu-se de propriile sale resurse financiare. Acestu lucru însă, nu a dus la întreruperea cercetărilor, ci l-a motivat să continue studiul, chiar dacă sorții nu îi erau alături.

„Acum suntem în discuții cu posibili parteneri care vor să se asigure că demersul nostru este implementat la nivel global, chiar și de a standardiza acest alfabet. Gândiți-vă la haine. De exemplu am avut o tânără nevăzătoare care și-a pierdut vederea în adolescență și domnișoara era foarte tristă din cauza faptului că  nu știa ce culoare au haninele ei. Ei bine, eu i-am spus că printr-un simbol care va fi cusut pe etichetă, poate să-și aleagă hainele fără să aibă nevoie de ajutor. Nevăzătorii caută utilitatea acestui alfabet, direct în viața lor. Suntem tot în discuții descise și pentru standardizarea la nivel european al acestui cod”, a mai menționat acesta.

Credit Foto: Tudor Scripor

Chiar dacă brevetul realizat de Tudor Scripor a fost recunoscut pe plan internațional, se pare că nu a reușit să convingă nici de data aceasta statul  român și nici investitorii în finanțarea promovării pe plan extern a invenției. Așa că Tudor, împreună cu echipa s-a au mers la Târgul Interațional de Inveții de la Geneva, tot cu fonduri proprii.

„Inclusiv participarea noastră la Geneva s-a făcut cu fonduri proprii. Nu am primit ajutor sau subvenții de la stat, sub nicio formă, dar suntem deschiși la parteneriate și chiar ne dorim să avem parteneri puternici, din punct de vedere financiar, parteneri educaționali care să fie alături de noi în implementarea acestui cod al culorilor” , a mai povestit Tudor Scripor

Alfabetul Scripor, nominalizat pentru medalia de aur

Credit Foto: Tudor Scripor

„La Târgul Internațional de Invenții de la Geneva am fost condiționat de existența unui brevet pe care îl avem chiar din luna ianuarie. În momentul în care am avut brevetul ne-am înscris. Invenția a fost acceptată și împreună cu echipa mea am mers fără niciun fel de așteptări, am mers doar să prezentăm întregii lumi acest proiect. În momentul în care am ajuns acolo și am prezentat juriului invenția, au fost foarte foarte pozitive discuțiile și am fost nominalizați la premiul special oferit de Asociația Inventatorilor din Germania, dar și la medalia de aur” , a mai spus acesta.

Una peste alta, acest proiect are toate șansele să ajungă unul recunoscut pe plan internațional. Atât cercetătorul cât și juriul de la Geneva au speranțe că alfabetul Scirpor va ajunge într-o zi să fie folosit de nevăzătorii din întreaga lume. Însă, pentru a face acest lucru posibil este nevoie de multă muncă și resurse financiare consitente. Întrebat ce ar face dacă ar avea resurse financiare nelimitate, acesta a răspuns vehement că ar investi în continuare în acest proiect.

Credit Foto: Tudor Scripor

„Îmi doresc ca acest proiect să ajute persoanele nevăzătoare din întreaga lume, mai ales pe cei din țările sărace, care efectiv ar fi ajutate în alfabetizare cu ajutorul acestui alfabet. Dar, să nu uităm că acest alfabet nu are rolul de a recunoaște sau de a reaminti culorile, ci are un rol de creativitate. Adică, în câțiva ani, sperăm chiar și mai repede, să dăm posibilitatea persoanelor nevăzătoare să se exprime prin acest limbaj. Aceste persoane ar putea crea la rândul lor și este foarte interesant ce va rezulta din imaginația acestora. Este foarte interesant de văzut cum gândește un tablou o persoană nevăzătoare. Pentru că, eu consider că în momentul în care toți nevăzătorii sunt incluși sau sunt ajutați să fie cât mai aproape de lumea noastră, toată lumea are de câștigat”,  a conchis Tudor Scripor.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.