20 iunie 2022, 6:18

Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Constanța se redeschide publicului sâmbătă

Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Constanța, construită la 1899, se redeschide publicului după 20 de ani. Vila Prințului Suțu va găzdui, sâmbătă, o expoziție de artă modernă – cea de-a 17-a ediție One Night Gallery va prezenta instalațiile de new media art realizate de studioul RIZI.

  • Accesul în cadrul expoziției se va face începând cu ora 20:00, în grupuri de 20 de persoane, la fiecare 7 minute, folosind brățări colorate – pentru a preveni cozile și pentru a permite tuturor vizitatorilor să intre în spațiu, timpul de vizitiare per grup fiind de aproximativ 20 min.

Constanța marchează astfel a doua destinație a acestei expoziții itinerante, prima având loc la București la Grădina TVR, primul sediu al televiziunii române, prilej cu care a sărbătorit și 65 de ani de la prima transmisiune.

Partenerii evenimentului sunt Constanța Capitala Tineretului din România și Universitatea Ovidius.

Vila lui Mihail Suţu este istoria arabă, unică, a Constanţei. Construită la 1899, din ideile arhitectului Grigore Cerchez, care şi-a iubit atât de mult opera încât şi-a ridicat o casă cu elemente identice ale vilei, pe strada Callatis, la numărul 6, reşedinţa prinţului este, în primul rând, o locuinţă la mare, notează Info Sud-Est.

În centrul vilei, o cameră spaţioasă de zi, pe două nivele, care dă spre terasa imensă, cu arcade, dinspre mare. O loggie care aminteşte de o alta, la fel de spectaculoasă, în stil venețian, a casei Storck, de la Balcic. În dreapta camerei de zi, o sufragerie şi o bucătărie. În stânga, dormitoare.

La etaj, proprietarul a cerut să se construiască dormitoare spaţioase iar deasupra turnului care domină imobilul a fost amenajată o terasă, deasupra valurilor, de unde se poate privi până spre capul Midia şi, în sud, spre zona luxoasă, cu promenada Cazinoului.

Demisolul, apărat în parte de o cămaşă de blocuri masive de piatră, era destinat pivniţei, camerelor îngrijitorilor şi centralei termice.

Crenelurile dantelate obsesiv, coloanele cu capiteluri, ornamentele migăloase cu arabescuri la ancadramentele uşilor şi ferestrelor, bulbii specifici arabi de deasupra uşilor principale, cupola în formă de bulb, lipsa acoperişului înclinat, tavanele lucrate în albastru, alb şi verde, cu motive florale sau geometrice, în spiritul locuinţelor bogate din Damasc şi Alep, constituie elemente de identitate unică pentru această construcţie constănţeană în spaţiul arhitectonic românesc.

Trecerea de la un etaj la altul se face pe scări lucrate migălos din lemn masiv, cu intarsii, iar spre pivniţă au fost concepute scări din piatră, în formă circulară. Camerele erau bogat mobilate, după inspiraţie mediteraneană, cu ornamente cumpărate din bazarurile de poveste din Levant şi aduse direct la Constanţa cu vaporul. Pe mobile, pe etajere, expuse stăteau statuete, vase, amfore şi lucrături din aur, argint şi bronz găsite în cetatea Tomisului, după săpăturile fundaţiilor pentru noile construcţii moderne din jurul statuii lui Ovidiu, sau cumpărate de la amatori, localnici pasionaţi de istoria urbei lor.

Mihail Suţu a murit în 1933, lăsându-şi întregile colecţii de antichităţi Academiei Române. În vila din Constanţa, urmaşii săi au mai locuit câţiva ani. În vara anului 1941 a început războiul pentru România iar terasa casei, până atunci un privilegiu, a devenit o pacoste deoarece era un bun punct de observaţie dar şi o ţintă pentru navele militare sovietice. Într-o altă vară, aceea a lui 1944, vila Suţu a fost ocupată de soldaţii Armatei Roşii care au instituit aici sediul unui comandament. Casa a fost naţionalizată abia în 1948 iar ofiţerii sovietici au părăsit-o în 1955, când a devenit sediul Casei Regionale a Creaţiei Populare şi a unei biblioteci publice. La începutul anilor `70, pe fondul dezvoltării activităţilor portuare şi a schimburilor comerciale, precum şi a turismului estival, inclusiv cu statele comuniste din Europa Centrală, Gustav Husak, liderul comunist de la Praga a solicitat, iar Nicolae Ceauşescu a acceptat, deschiderea unei misiuni consulare a Republicii Socialiste Cehoslovace la Constanţa, pe malul Mării Negre. Diplomaţii au fost repartizaţi în vila Suţu şi aici au rămas până în 1990 când zilele federaţiei cehoslovace erau deja numărate (Cehia şi Slovacia s-au separat oficial la 1 ianuarie 1993) iar schimburile comerciale trimise ale firmelor de la Praga prin portul Constanţa au devenit simbolice. La fel, numărul turiştilor cehoslovaci a scăzut abrupt, până la zero.

Din anul 1993, Consiliul Local al Municipiului Constanța a pus la dispoziție imobilul Ministerului Justiției, vila Suțu devenind, până în 2005, sediul Curţii de Apel.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol