8 decembrie 2024, 6:08

Urmașii deținuților politici vor primi 700 de lei lunar pentru fiecare an de închisoare al înaintașului

După trei decenii de la dispariția regimului totalitar comunist din România, copiii celor care au fost deținuți politici ai acestui regim au dreptul la despăgubiri. Este un prim proiect de lege care vine ca o reparație în urma acestor suferințe.

La Decretul-lege nr. 118/1990, privind acordarea de drepturi persoanelor care au fost persecutate politic după 6 martie 1945, precum și celor deportate sau constituite în prizonieri, statul a venit cu o serie de completări în care au fost introduși și urmașii gradul I ai celor care au avut de suferit de pe urma regimului comunist, care vor primi o indemnizație importantă.

Legea a fost promovată în anul 2020 chiar de către actuala ministră al Muncii, Raluca Turcan, iar acest minister este cel prin intermediul căruia se plătesc indemnizațiile în cauză. Un alt promotor al legii a fost Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, el însuși condamnat în 1958 la 15 ani muncă silnică și la 10 ani de degradare civică, pentru crimă de uneltire contra ordinei sociale. Octav Bjoza a stat după gratii patru ani.

700 lei pe fiecare an de detenție

S-a considerat ca fiecare an de detenție să fie compensat material cu suma de 700 de lei pe lună pentru fiecare urmaș al persecutatului și pentru fiecare an de închisoare. Singura excepție o reprezintă copiii născuți după venirea din închisoare a părintelui, aceștia din urmă având dreptul la o indemnizație lunară la jumătate din sumă.

Până la această lege, urmașii nu primeau nicio indemnizație, fiind doar propusă printr-un proiect de lege una simbolică, de 500 de lei pe lună, proiect care a fost abandonat.

Opresiunea

Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in România, în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit.

În perioada 1947-1989, penitenciarele şi coloniile de muncă ale României au reprezentat locurile unde au fost deţinute zeci de mii de persoane a căror singură vină a fost faptul că nu erau de acord cu noua ordine politică şi socială impusă de Partidul Comunist Român.

Aceşti oameni au intrat într-un sistem penitenciar care îi considera chiar mai periculoşi decât răufăcătorii de rând, fiind supuşi tuturor rigorilor administrative, dar suferind în plus datorită stigmatului de deţinut politic.

Gulagul românesc a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, epurarea intelectualităţii antiregim. Represiunea din perioada comunistă a reprezentat o lovitură profundă dată societății românești, cu efecte adânci, care se resimt din plin și astăzi.

Dacă acestor oameni li s-ar fi dat șansa să se întoarcă în timp și să aleagă din nou, probabil mulți dintre ei ar fi ales exact la fel. Ar fi ales să lupte în continuare pentru crezurile lor, pentru dreptate și adevăr, să lupte pentru clădirea societății democratice de astăzi, fără să apuce să se bucure de roadele sacrificiului lor și fără să intuiască că istoria îi va confirma ca adevărate repere pentru generațiile următoare, comentează Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Dimensiunea represiunii comuniste este greu de cuantificat, deoarece datele disponibile până în prezent sunt incomplete. Documentele indică peste 70.000 de deţinuţi politici cu fişe matricole penale, în vreme ce statisticile Ministerului de Interne comunist numărau peste 63.230 de deţinuţi doar pentru perioada 1944-1959. Aici găsiți cea mai mare bază de date cu privire la deținuții politici din timpul regimului comunist din România.

Fișe matricole penale

Fiecărui deţinut politic i s-a întocmit cel puţin o fişă matricolă penală. Fişele de penitenciar/fişele matricole penale cu menţiuni specifice au fost păstrate în arhiva Direcţiei Generale a Penitenciarelor (astăzi Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi centralizate la penitenciarul Jilava.

O fişă de penitenciar avea o formă tip, care a variat în funcţie de perioada în care deţinuţilor li s-a întocmit fişa, de fapt o coală cartonată, cu rubrici atât pe faţă, cât şi pe verso.

Pe lângă datele de identificare ale fiecărei persoane (numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, părinţii şi domiciliul) şi cele administrative legate de condamnare (fapta şi descrierea pe scurt a acesteia cu articolul aferent, mandatul de arestare, hotărârea judecătorească, durata şi felul pedepsei), există şi o serie de menţiuni caracteristice situaţiei de deţinut politic (ocupaţia, averea, originea socială şi apartenenţa politică).

Cea mai importantă caracteristică a acestor fişe este împărţirea datelor deţinutului între perioada de dinainte şi perioada de după instalarea regimului de „democraţie populară”.

Plăți

Din luna martie 2021, Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) au început să plătească compensații către beneficiarii acestei legi, care au depus dosare complete. La nivel naţional, la momentul de faţă sunt în plată 29.000 de beneficiari ai Decretului 118, adică persecutaţi politic, şi se apreciază că numărul total al noilor beneficiari ar putea egala sau depăşi această cifră. Statul a calculat şi impactul bugetar al unei astfel de legi, care este estimat la 60 de milioane de lei lunar.

Indemnizațiile acestei categorii sunt plătite de la bugetul de stat și nu cel de de pensii, care se bazează pe principiul contributivității.

Potrivit Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, în arhivele țării s-au găsit aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici ce au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989.

Ce trebuie să conțină dosarul

Solicitanții acestei indemnizații trebuie să depună o cerere-tip în format DOC (Model-Cerere-DL-118_1990) la AJPIS din județul respectiv sau la APISMB pentru București. În plus, solicitantul mai trebuie să anexeze aceste acte:

  • act de identitate;
  • declaraţie pe propria răspundere;
  • certificat de naştere;
  • certificat de căsătorie (în cazul fiicei care şi-a schimbat numele);
  • Extras de cont (după se plăteşte in cont);
  • Procura specială (in cazul depunerii prin mandatar);
  • Acte doveditoare in cazul solicitanţilor care au calitatea de persecutat politic (Hotărâre Comisie pentru aplicarea Decretul – Lege nr. 118/1990, prin care se stabileşte solicitantului calitatea de persecutat politic, Talon indemnizaţie, s.a.).
  • Procură specială (în cazul depunerilor prin mandatar) – numai pentru solicitanţii care domiciliază în străinătate

Acte necesare dovedirii calităţii de persecutat politic al părintelui/părinţilor solicitantului:

  • Certificat de deces;
  • Hotărârea/Decizia emisă de Comisia pentru aplicarea Decretul – Lege nr. 118/1990 prin care se stabileşte părintelui/părinţilor calitatea de persecutat politic (după caz);
  • Documente care atestă faptul ca părintele/părinţii solicitantului s-au aflat în una sau mai multe din situaţiile de persecuţie politică, prevăzute de art. 1 alin. (1) si (2) din Decretul – Lege nr. 118/1990, după caz: sentinţa, bilet de eliberare, livret militar, dovada internare, carnet de muncâ, adeverinţe, liste comune, documente de strămutare sau domiciliu obligatoriu.

 

Cererile se depun personal sau prin mandatar sau prin poşta electronică, pe adresa de e-mail a agenţiei: [email protected] Documentele care se vor transmite prin poşta electronică vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitant şi ulterior vor fi prezentate în original la agenţia teritorială, în vederea aplicării vizei “conform cu originalul” pe fiecare înscris în parte. Citiți detalii despre procedura de depunere a dosarului.

sursa foto: romaniatv.net


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol