Zona Calea Victoriei/Cercul Militar a înregistrat cele mai mari valori ale nivelului de dioxid de azot (NO2) din Bucureşti, arată rezultatele unei monitorizări a calităţii aerului din Bucureşti, realizată de Asociaţia 2Celsius, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi AerLive.ro, cu sprijinul logistic Deutsche Umwelthilfe, o asociaţie neguvernamentală din Germania.
Proiectul de monitorizare a avut loc pe o perioadă de cinci luni (mai – octombrie 2023) în 21 de locaţii din Capitală, cu ajutorul unor analizoare fixe, ale căror indicativi au fost studiaţi în fiecare lună de Passam AG, un laborator din Elveţia.
Depășiri…aproape peste tot
Conform rezultatelor, şase locaţii au depăşit media anuală legală, de 40 ug/mc, toate acestea fiind situate pe artere importante de circulaţie, în zone pe care oamenii le tranzitează intens zi de zi, respectiv: Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădiniţa 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta şi Universitate.
De asemenea, în 18 puncte s-a trecut de limita care va fi impusă de noua Directivă europeană privind Calitatea Aerului, care intră în vigoare în 2024. Cea mai mare valoare medie înregistrată a fost pe Calea Victoriei/Cercul Militar, de 53,5 micrograme/mc, în timp ce la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi strada Petre Ispirescu, în sectorul 5, s-a consemnat cea mai mare valoare lunară (62 micrograme/mc).
Poluarea este peste tot
„Majoritatea depăşirilor concentraţiilor de NO2 au loc pe arterele mari tranzitate intens de maşini, dar şi de pietoni, însă am înregistrat depăşiri şi pe străzile secundare, semn că poluarea cu NO2 este generalizată în oraş. Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depăşesc recomandările OMS pentru protejarea sănătăţii umane. E nevoie de intervenţii la nivelul întregului oraş pentru a reduce poluarea provocată de maşini; cea mai bună modalitate este prin instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraş şi organizarea infrastructurii pentru a o susţine, laolaltă cu creşterea performanţei transportului public, dezvoltarea şi buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan, dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ şi construirea de facilităţi Park&Ride pentru şoferii care au Bucureştiul ca destinaţie. Aceste acţiuni trebuie completate cu măsuri de stimulare a tranziţiei de la transportul privat la transportul public şi la cel alternativ, dar şi cu măsuri fiscale care să vizeze congestia şi care să descurajeze călătoriile nenecesare cu maşina personală. Banii din taxe vor alimenta măsurile de stimulare. Pe de altă parte, trebuie îmbunătăţită infrastructura de încărcare publică pentru a stimula tranziţia către automobilele electrice”, se arată în concluziile cercetării.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol