Elevii români au obținut cele mai proaste rezultate la testele PISA din UE, cu excepția celor din Bulgaria. Doar 2-4% au performanțe de nivel înalt, în timp ce 42% nu înțeleg ceea ce citesc, iar 49% au cunoștințe de matematică atât de slabe încât nu pot face, de exemplu, conversia prețurilor într-o altă monedă.

Elevii români au obținut 428 de puncte la toate cele trei categorii – matematică, lectură și științe. Spre comparație, media OECD este de aproape 470. România se află pe penultimul loc dintre toate țările Uniunii Europene, fiind doar înaintea Bulgariei, și pe pozițiile 45-48 la cele trei capitole, din 81 de țări și teritorii incluse.

Scoruri mai mici pentru elevii României la toate cele trei categorii: matematică, lectură și științe

Elevii din România au avut scoruri mai mici decât media OECD la toate cele trei categorii: matematică, lectură și științe. Rezultatele medii pentru această ediție au fost foarte asemănătoare cu cele din 2018 în toate cele trei domenii. În privința lecturii și științelor, nu s-au înregistrat îmbunătățiri sau scăderi în ultimii zece ani. În privința matematicii, rezultatele medii au fost mai mici decât cele observate în 2012 și 2015. Totuși, între 2012 și 2022, numărul tinerilor de 15 ani eligibili să susțină testele PISA a crescut, lucru care sugerează că a crescut semnificativ și numărul celor înscriși în învățământul secundar (liceu).

Doar 51% dintre elevii români au obținut cel puțin nivelul de bază la matematică, față de 69% cât a fost media pe cele aproape 80 de țări. Acest lucru înseamnă că ei pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație poate fi redată în limbaj matematic (de exemplu, conversia prețurilor într-o altă monedă). Doar 4% dintre copiii români au avut performanțe ridicate, față de o medie de 9% pentru toate țările.

58% din elevii români incluși în studiu au atins cel puțin nivelul 2 de competențe la citire, față de 74% media OECD, ceea ce înseamnă că aceștia pot identifica ideea principală într-un text destul de lung, pot identifica informații în baza unor cerințe.  Numai 2% dintre elevii români au obținut scoruri care să-i încadreze în niveluri peste medie, în timp ce media OECD a fost de 7%.

Aproape 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul de bază (nivelul 2) la capitolul științe, capitol la care media pe toate țările a fost de 76%. Elevii pot recunoaște cel puțin o explicație corectă pentru fenomenele științifice familiare și își pot folosi cunoștințele pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este validă, pe baza datelor problemei. Doar 1% dintre români au atins performanțe de nivel înalte (nivel 5 sau 6), față de 7% cât este media OECD.

Ce spune ministrul Educației

Ligia Deca, ministrul Educației, a remarcat că sistemul românesc de educație a fost rezilient, în contextul în care rezultatele celei mai recente ediții a testelor PISA s-au situat la nivelul celor din 2018, înainte de pandemie și de școala online: “Țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei. Meritul principal le revine profesorilor, elevilor și părinților care, în acea perioadă, au depus toate eforturile necesare pentru ca elevii să-și continue învățarea”, a afirmat ministrul într-o conferință de presă în care au fost anunțate rezultatele.

Față de 2012, proporția elevilor cu competențe sub nivelul de bază a crescut cu 7 puncte procentuale la matematică, s-a menținut la lectură și a crescut cu șapte puncte procentuale la știință.

Date referitoare la organizarea administrării PISA 2022 în România, conform Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație:

• Au participat 260 de unități de învățământ; 69% urban, 31% rural. Fiecare școală a desemnat un coordonator de școală PISA, care a participat la o sesiune de formare.
• Au avut loc în total în jur de 500 de sesiuni de evaluare – în medie câte două sesiuni/ școală
• Limba de administrare: 83% română, 17% maghiară
• Sesiunile de evaluare au fost administrate de un număr de 58 de administratori de test, care au fost în prealabil formați pentru administrarea PISA. 42 au administrat PISA în limba română, iar 16 au administrat în limba maghiară
• 160 de sesiuni de administrare au fost monitorizate de către 32 de monitori de calitate interni și 3 monitori de calitate internaționali
• Majoritatea elevilor participanți erau înscriși în clasa a IX-a la momentul evaluării: clasa a VII-a: 1%, clasa a VIII-a: 11%, clasa a IX-a: 71%, clasa a X-a: 17%
• 51% dintre elevii participanți au fost fete

PISA este programul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) care a fost creat pentru evaluarea elevilor din peste 90 de țări din lume. PISA măsoară capacitatea tinerilor de 15 ani de a-și folosi cunoștințele și abilitățile pentru citire, matematică și știință, pentru a rezolva probleme complexe, a gândi critic și a comunica eficient.

Ediția testelor PISA trebuia desfășurată în 2021 dar a fost amânată cu un an din cauza pandemiei de coronavirus. În raportul dat publicității, se arată că în România au fost îndeplinite toate standardele de calitate stabilite de PISA, pe parcursul desfășurării demersului.

Scădere fără precedent a performanțelor elevilor, mai ales la matematică

La nivelul UE, testele PISA arată o scădere fără precedent a performanțelor elevilor, mai ales la matematică, în contextul pandemiei, dar și ca urmare a scăderii implicării profesorilor, potrivit OECD.

În rândul țărilor europene, nivelurile de pregătire ale elevilor au scăzut într-un ritm record din cauza pandemiei, dar și a problemelor pe termen lung din sistemele de educație din fiecare țară în parte (lipsa fondurilor, structura programei, metode de predare învechite, implicarea părinților, gestionarea greșită a schimbărilor demografice, etc). Irene Hu, analist educațional din cadrul OCDE, a declarat că rezultatele din acest an arată “o scădere a performanțelor elevilor fără precedent în istoria PISA”.

Scăderea generalizată atrage motive de îngrijorare

În Danemarca, Franța, Grecia, Portugalia și Suedia, elevii de 15 ani au obținut la matematică scoruri de nivelul pe care-l aveau copiii de 14 ani în 2018, potrivit studiului. Și Germania, Islanda, Norvegia și Polonia au înregistrat scăderi drastice la matematică. Această scădere atrage motive de îngrijorare, subliniază institutul german Ifo: ”Performanța elevilor germani la matematică a scăzut cu 25 de puncte PISA, ceea ce va costa Germania aproximativ 14 mii de miliarde de euro în producție economică până la sfârșitul secolului. Îmbunătățirea rezultatelor școlare trebuie să fie o prioritate în politică, în administrația educației, în școli și în familii. Cercetările economice dovedesc că abilitățile de bază măsurate în cadrul PISA servesc drept bază pentru viitoarele oportunități de venit ale elevilor și pentru dezvoltarea economiei în ansamblu”.

Autoritățile britanice identifică pandemia de coronavirus ca principal factor care a influențat educația adolescenților. La ediția din acest an, elevii britanici au obținut cele mai slabe rezultate la matematică și științe din ultimii 15 ani, astfel că țara a pierdut progresele înregistrate în ultimii ani. Și rezultatele la lectură au fost în scădere față de minimul din 2009 atins de elevii britanici dar, pentru că și în rândul altor țări scorul a scăzut, Marea Britanie a obținut un clasament mai bun la lectură. Aceeași explicație este valabilă și pentru topul dedicat matematicii.

Pe lângă pandemie, evoluțiile au fost puse și pe seama altor probleme de lungă durată din sistemele de învățământ, între acestea fiind amintit sprijinul primit de elevi de la profesori și celelalte categorii de personal de la licee. Eric Charbonnier, un alt analist al organizației, a afirmat că unele sisteme de educație nu oferă resurse suficiente pentru sprijinirea elevilor: “Țările au investit în educație în ultimii zece ani, dar poate că nu au investit eficient sau suficient în calitatea predării”.

Lumea nu mai este strict împărțită între națiunile bogate și educate și cele sărace și prost educate

“Lumea nu mai este strict împărțită între națiunile bogate și bine educate și cele sărace și prost educate”, este o altă concluzie a raportului. Estonia a fost țara din UE cu cele mai bune rezultate la această ediție a testelor PISA, în timp ce cele mai bogate economii, Franța și Germania, au fost întrecute de Elveția, Irlanda, Belgia și Marea Britanie.

Țările asiatice s-au clasat pe primele locuri în cadrul studiului PISA. Singapore a obținut cel mai mare punctaj la toate cele trei categorii: matematică, citire și științe. În raportul întocmit de OCDE, se precizează că elevii de aici au echivalentul a trei – cinci ani de școală în plus față de alți copii, la nivel de competențe și cunoștințe. Singapore a fost urmat de Macao, Taiwan, Hong Kong, Japonia și Coreea de Sud.

Sistemul american de învățământ a arătat puține schimbări față de 2018. Elevii au avut rezultate puțin mai slabe la matematică și performanțe puțin peste media OCDE la citire și științe.

Sondajul PISA este realizat o dată la trei ani de către OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), pentru a evalua capacitatea copiilor cu vârste de 15 ani de a face față provocărilor din viața reală, explică France 24. În cadrul celei mai recente evaluări, care trebuia să aibă loc în 2021 dar a fost amânată un an din cauza pandemiei, au participat 690 de mii de elevi din 81 de țări și teritorii.