29 martie 2024, 13:32

Viktor Orban, El Lider Maximo. De ce a câștigat detașat alegerile, iar pentru occidentali asta e o surpriză

Nu, nu, n-am greșit țara, n-am greșit liderul. Am împrumutat doar titulatura folosită ani în șir pentru a-l desemna pe Fidel Castro, atotputernicul lider al Cubei. Căci da, Viktor Orban al Ungariei a măturat totul în cale și de data asta. Sau, mai bine spus, de data asta mai abitir, obținând duminică a patra victorie la rând, mult mai uşor decât era prevăzut, după alegerile legislative umbrite de războiul din Ucraina. Așa comentează AFP, așa spunem și noi, din vecini, unde o minoritate maghiară, din cadrul căreia mulți au dublă cetățenie și votează la parlamentarele Ungariei, l-au sprijinit pe El Lider Maximo.

La 58 de ani, decanul liderilor în exerciţiu din Uniunea Europeană (UE) s-a confruntat cu o alianţă inedită şi disparată de şase partide, hotărâte să combată „autoritarismul” şi „corupţia” celor 12 ani ai epocii Orban.

Analiştii au prezis o luptă strânsă, surprinzător, am spune noi. Ori au încercat să influențeze votul cu predicțiile lor, ori chiar nu cunosc electoratul din Ungaria și din diaspora. Cine îl cunoștea nu avea de ce să aibă așteptări privind o schimbare de macaz la Budapesta. Acasă, mulți sunt mulțumiți de politica lui socio-economică, de piruetele care scot din minți UE, de relația călduță spre fierbinte cu Moscova.

În diaspora, foarte mulți sunt mulțumiți de investițiile și sprijinul nu doar verbal al Budapestei pentru comunitățile maghiare. Și atunci de ce ar vota alt partid sau o coaliție care se pune în calea lui Orban, când pe Orban îl știu de 12 ani? E mai comod așa, mai ales când de la centru nu-ți vine prea multă dorință de cooperare.

Rezultatele sunt clare: partidul Fidesz condus de Orban a câştigat 53,1% din voturi după numărarea a 98% din buletine, faţă de 35,04% pentru opoziţie, a precizat Biroul electoral naţional.

Cu acesta avans, premierul este asigurat că va păstra o majoritate de două treimi în Parlament.

Prezenţa la vot a fost puternică, apropiindu-se de recordurile înregistrate în 2018: circa 69%.

„Am obţinut o victorie excepţională – o victorie atât de mare încât probabil se poate vedea de pe Lună şi, în orice caz, cu siguranţă de la Bruxelles”, a declarat cu faţa numai zâmbet Orban care întreţine o relaţie conflictuală cu Uniunea Europeană.

În mulţimea adunată pe malul Dunării pentru a-şi manifesta bucuria, purtând eşarfe portocalii în culorile petrecerii, Ildiko Horvath, 55 de ani, şi-a lăudat campionul: „În problemele foarte importante precum războiul din Ucraina sau migranţii, el decide în conformitate cu ce vrea poporul”.

O surpriză a alegerilor, tânărul partid de extremă dreaptă Mi Hazank a depăşit pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.

Adversarul lui Orban, Peter Marki-Zay, s-a adresat partizanilor săi seara târziu. „Nu îmi voi ascunde tristeţea şi dezamăgirea”, a reacţionat el. Combativ în pofida tuturor piedicilor, el a denunţat „o luptă inegală” în faţa „propagandei”, „o campanie de ură şi minciuni”.

Introducându-şi buletinul de vot în urnă alături de familia sa, acest primar conservator în vârstă de 49 de ani denunţase anterior „condiţii neloiale şi imposibile” menite să îi permită rivalului său „să rămână la putere pentru totdeauna”, notează France Presse, citată de agerpres.ro. Dar și France Presse, ca mai toată presa occidentală, cade în păcatul de a considera victoria clară a lui Orban drept o surpriză.

France Presse amintește că reprezentantul opoziției a avut dreptul la doar cinci minute timp de antenă la televiziunea naţională, în total. E drept, nu cred că i-a reținut cineva din presa străină numele. Sau i l-a reținut pentru scurt timp.

În coaliţia de opoziţie, unii, precum vicepreşedintele Jobbik, Marto Gyongyosi, au denunţat „nereguli”.

Acuzat de Bruxelles de multiple atacuri la adresa statului de drept, Viktor Orban şi-a trecut sub control justiţia şi media de peste 12 ani, susţinând în acelaşi timp o viziune ultra-conservatoare a societăţii, scrie AFP. Dar ungurilor se pare că le place, în ciuda trecutului recent. Și oare de ce există tendința asta prin Europa de Est? Nu pentru că sistemul comunist a fost de o perfidie maximă, supraviețuind și în ”democrațiile originale” în care trăim în prezent, bazându-se pe ascunderea faptelor reprobabile, ștergerea urmelor și o imensă manipulare?

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a trimis pentru acest scrutin o echipă completă de 200 de oameni care a supravegheat alegerile, o decizie extrem de neobişnuită într-o ţară membră a UE. Fiecare tabără a desfăşurat, de asemenea, mii de voluntari.

Conflictul din Ucraina vecină, care a izbucnit în mijlocul campaniei electorale, a schimbat complet miza.

Orban s-a prezentat ca un „protector” al Ungariei, un garant al păcii şi stabilităţii, refuzând să livreze arme Ucrainei şi să ia în considerare sancţiuni care să-i priveze pe unguri de preţiosul petrol şi de gazele ruseşti. Ei, cum combați tu, opoziție, astfel de decizii cu priză la public?

În paralel, pe afişele electorale şi media pro-Orban, Peter Marki-Zay a fost descris ca „periculos”, acuzat că vrea să arunce ţara în război din cauza sprijinului său ferm pentru Ucraina. Ce au înțeles oamenii? Că Marki-Zay trimite tinerii Ungariei în războiul ”altora”.

Candidatul a subliniat apropierea cultivată încă din 2010 de Viktor Orban cu preşedintele rus, numindu-l „Putin ungar”, dar discursul său nu i-a convins pe alegători. Ba, am zice că i-a călcat pe nervi într-un moment de maximă tensiune.

Viktor Orban a declarat că succesul neaşteptat este o revanşă asupra „numeroşilor săi adversari”, citându-i pe „birocraţii de la Bruxelles, media internaţionale sau chiar preşedintele ucrainean”. Volodimir Zelenski l-a acuzat în direct pe premierul ungar pentru dorinţa lui de a rămâne în afara conflictului. Ei, iată un punct care ar trebui să dea deja fiori pe șira spinării. Aceste cuvinte, rostite cu o grabă îngrijorătoare, în speech-ul victoriei, dau linia viitoarei guvernări. Care se anunță, în opinia mea, mai dură decât tot ce a fost până acum.

Suveranistul italian Matteo Salvini şi Marine Le Pen, candidată de extremă-dreaptă cu un puternic impuls în sondaje cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, i-au transmis imediat „felicitările” lor.

Tot duminică, ungurii au votat într-un referendum privind comunitatea LGBT. Plebiscitul se referă la o lege care a fost concepută iniţial pentru a lupta împotriva abuzurilor faţă de minori şi la care Fidesz a adăugat în ultimul moment clauze fără legătură cu pedofilia şi prin care se interzice să se vorbească despre homosexualitate sau schimbările de gen cu minorii.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol