20 octombrie 2021, 17:14

Vinetele țin cancerul la distanță

Sunt gustoase, mai ales sub formă de salată, dar se prepară în fel și chip, iar otomanii le știau beneficiile, așa că au învățat să le gătească în cele mai diverse moduri, acordându-le importanța binemeritată. Vinetele sunt nu doar o plăcere sub formă de salată, felii coapte pe grătarul încins, mâncare cu carne și sos, în zacuscă sau pur și simplu cubulețe strecurate pe o țepușă, într-o frigăruie, ci și o sursă bogată de antioxidanţi, fibre, vitamine şi minerale esenţiale pentru organism. Datorită numeroaselor proprietăţi, vinetele au efecte benefice asupra sănătăţii.

Livia Nena, biolog cu specializare în nutriție, explică, într-un interviu pentru Rador, că vinetele oferă o serie de fitonutrienţi cu proprietăţi antioxidante şi antitumorale. În ceea ce priveşte aceşti nutrienţi specificăm: compuşi fenolici şi antocianine. De asemenea, vinetele conţin fibre insolubile şi sunt o sursă excelentă de mangan şi molibden. O altă calitate a lor este faptul că sunt extrem de slab calorice. Pentru cei care doresc să ţină cure de slăbire pot să introducă în dietă vinetele.

În ceea ce priveşte valoarea lor nutritivă,  într-o porţie de vinete crude (80 grputem găsi următoarele:

  • Fibre– 11%;
  • Mangan – 10%;
  • Molibden– 5,5%;
  • Potasiu – 5,4;
  • Acid folic – 4,5%;
  • Vitamina K – 3,6%
  • Cupru– 3,5%
  • Vitamina B6 – 3,5%
  • Triptofan– 3,1%;
  • Vitamina C – 2,7%
  • Magneziu – 2,9%;
  • Vitamina B3 – 2,6%
  • Calorii- 2% (20);
  • Proteine– 2%.

Nasunina este o antocianină specifică vinetelor care se găseşte în coajă. Antocianinele, în general, sunt de culoare violacee, coaja vinetelor aţi văzut că este violacee. Nasunina protejează membranele celulelor de acţiunea radicalilor liberi. Această proprietate este preţioasă mai ales pentru sistemul nervos, pentru că nasunina protejează mielina, membrana celulelor nervoase. Degradarea mielinei duce la boli grave, cum ar fi, de pildă, scleroza multiplă.

Acidul fenolic din vinete protejează celule de stresul oxidativ. De asemenea, acidul fenolic conţinut de vinete este un antibiotic natural, dar şi antifungic!

Acidul clorogenic – o altă componentă a vinetelor – este un compus fenolic care se găseşte în vinete şi este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi dintre compuşii fenolici. Acesta previne mutaţiile genetice şi, prin urmare, previne apariţia si dezvoltarea cancerului. De asemenea, acidul clorogenic este antiviral şi scade nivelul de colesterol “rău” (LDL).

Vinetele conţin aşa-numiţii chelatori de fier – substanţe care au capacitatea de a lega fierul şi a-l elimina din organism. O dereglare a metabolismul fierului în organism poate duce la acumularea acestuia. Această acumulare de fier poate duce la arterioscleroza (sclerozarea şi rigidizarea arterelor prin depunere de fier si alte minerale cum ar fi calciul la nivelul pereţilor arterelor). Se pare că o cură cu vinete poate să ducă la eliberarea organismului şi eliminarea fierului în exces din organism.

Important de menţionat este faptul că persoanele de sex feminin pot beneficia de proprietatea vinetelor de a chelata fierul în exces şi de a-l scoate din organism.

Persoanele de sex feminin beneficiază de această proprietate a vinetelor, datorită faptului că la menopauză se întâmplă des să apară exces de fier în organism. Excesul de fier are o acţiune puternic oxidativă. Procesele oxidative pot duce la o serie de boli degenerative etc. Una  este arterioscleroza.

De asemenea, vinetele sunt recomandate celor cu înalt stres oxidativ pentru că antocianinele şi compuşii fenolici sunt principii bioactive cu o mare putere antioxiodantă.

Conţinul crescut de fibre din vinete protejează tractul digestiv, împiedicând astfel apariţia cancerului de colon. Vinetele sunt recomandate şi în dieta de slăbit, deoarece sunt sărace în calorii. De exemplu, o singură vânătă conţine 35 de calorii. Nu conţine grăsimi, dar au în schimb un conţinut mare de fibre.

Timp de câteva secole, vinetele au fost folosite pentru a controla diabetul. Cercetările recente i-au validat acest rol datorită cantităţii mari de fibre care ajută la metabolizarea într-un anumit ritm, unul benefic, al hidraţilor de carbon (carbohidraţilor).

Vinetele au grijă de inima noastră. Cercetările arată că pot reduce nivelul de colesterol „rău” (LDL).

Datorită conţinutului de vitamina K şi a bioflavonoidelor, care întăresc vasele de sânge, un consum regulat de vinete poate regla vâscozitatea sângelui, în sensul că poate reduce mult riscul de apariţie a cheagurilor de sânge şi deci riscul de infarct şi accidente vasculare celebrare.

”Vinetele tinere pot fi consumate cel mai bine coapte, sub formă de salată, fără adaos de maioneză, ci numai cu ulei (floarea soarelui, măsline). Dacă adăugăm maioneză îl transformăm într-un aliment nociv. O altă modalitate de preparare care nu se recomandă este prăjirea vinetelor, pentru că înmagazinează o cantitate mare de ulei. De asemenea, pentru prepararea salatei este bine ca vinetele să fie stoarse pentru a lăsa acel suc al lor care conţine alcaloizi şi care dau gustul acela amar. Deci vinetele să fie stoarse şi scurse”, recomandă Livia Nena, biolog-nutriționist.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.