Sondajele la ieșirea de la urne arată că Vladimir Putin a obținut o majoritate uriașă în alegerile prezidențiale din Rusia, care aveau un rezultat previzibil, relatează The Guardian.

Un sondaj realizat la ieșirea de la urne de către Centrul rus de cercetare a opiniei publice sugerează că 87,97% din populație a votat pentru președintele în exercițiu.
Putin a candidat împotriva a trei candidați din partide care nu i-au criticat guvernarea și nici invazia sa în Ucraina.

Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este „beat de putere” şi „vrea să conducă etern”.

El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia „nu au nicio legitimitate”.

Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse „în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte”, dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Cine au fost ceilalți trei contracandidați ai lui Putin

Vladislav Davankov

El este candidatul partidului Oameni Noi, cu o orientare liberală conservatoare. Davankov (n.1984) este un om de afaceri rus și actual vicepreședinte al Dumei de Stat.

Partidul său a fost singurul din parlament care nu a susținut independența regiunilor Donețk și Luhansk din Ucraina în preludiul invaziei ruse. Formațiunea politică a lui Davankov s-a abținut. În timpul pandemiei de coronavirus, el s-a opus vaccinării obligatorii.

La alegerile legislative din 2021, Davankov a fost ales în Duma de Stat. Președintele Dumei l-a numit pentru că pentru fiecare bloc politic este numit cel puțin un vicepreședinte. În 2023, a candidat fără succes la funcția de primar al Moscovei: a primit 5,38% din voturi.

Acum candidează pentru a fi președintele Rusiei, fără șanse de câștig. El este onorat să fi semnat în sprijinul candidaturii lui Nadejdin, susținând că țara ar trebui să permită un acces mai mare la urne pentru toți candidații.

Leonid Sluţki

El este deputat al Dumei de Stat a Rusiei și un membru de frunte al Partidului Liberal-Democrat din Rusia. Sluţki (n. 1968) este decan al departamentului de Relații Internaționale de la Universitatea de Stat de Economie, Informații și Statistică din Moscova. El a ocupat funcții de conducere bancare și a fost consilier al primarului Moscovei. De asemenea, a informat o conducere a Prezidiului Sovietului Suprem al URSS.

În martie 2014, în urma referendumului privind statutul Crimeii, Sluţki a devenit unul dintre primii oameni care au fost sancționați de Statele Unite (şi de către Canada și Uniunea Europeană). În 2017, a pus ochii pe harta Spaniei. El a numit referendumul de independență al Cataloniei o „probă de foc” pentru UE. La acea vreme, el a întrebat: „Va fi de acord Bruxelles-ul cu dreptul națiunilor la autodeterminare, așa cum a făcut cu Kosovo, sau va continua să insiste asupra principiului integrității teritoriale” (cum a făcut cu Crimeea)?

Sluţki are relații strânse cu conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse. Și mulți bani, de origine nu întotdeauna clară. În martie 2018, Navalnîi și Fundația sa Anticorupție (FBK) au publicat o anchetă asupra proprietății lui Sluţki şi l-au acuzat de acumulare ilicită de avere.

În același an, reporterul rus al BBC News, Farida Rustamova, asistenta magicianului Debbie McGee, producătoarea Dozhd Daria Zhuk, fosta reporteră ziarului „Kommersant” Anastasia Karímova și jurnalista RTVi Ekaterina Kotrikadze l-au acuzat pe Sluţki de hărțuire sexuală. Acesta, compându-se cu Harvey Weinstein, a spus că este ținta unei defăimări.

Nikolai Haritonov

Este un politician rus, membru al Dumei de Stat de 30 de ani. A fost în Partidul Agrar, dar în 2007 a intrat în Partidul Comunist al Federației Ruse, pentru care candidează acum.

Haritonov (n.1948) a încercat deja să-l învingă pe Putin în urmă cu douăzeci de ani. A candidat pentru funcția de președinte în 2004, cu deviza „Pentru pământul natal și voința populară”. El a avut sprijinul liderului Partidului Comunist, Ghenadi Ziuganov, în ciuda faptului că, inițial, a dorit ca partidul să nu participe la alegeri pentru a protesta față de ceea ce el considera „natura nedemocratică” a acestor alegeri.

Cronicile spun că, cu acea ocazie, Haritonov a vorbit frecvent despre virtuțile leninismului. În cele din urmă, a pierdut în fața lui Putin: a ajuns pe locul doi cu 14% din voturi. El ştie că de data aceasta va pierde din nou (de fapt este candidat pentru că Ziuganov a preferat să nu fie). El se opune multor politici interne ale lui Putin, dar nu invaziei Ucrainei.

 

---