25 februarie 2020, 8:17

Vom munci până la 70 de ani? Majorarea vârstei de pensionare, bună sau rea

Plata pensiilor reprezintă, pentru multe țări ale Uniunii Europene, o adevărată provocare, întrucât cheltuielile pentru acest sector cresc progresiv. Din acest motiv, vârsta de pensionare se va mări cu aproximativ doi ani, în următoarele decenii. Acestui trend s-a alăturat și România, ai cărei reprezentanți guvernamentali au propus dezbaterii publice o măsură privind majorarea opțională a vârstei de pensionare.

Dacă, la finele anului trecut, una dintre cele mai fierbinți probleme dezbătute, în spațiul public, a fost cea a pensiilor speciale, ei bine, acum, guvernanții conduc agenda media cu subiectul majorării vârstei de pensionare, de la 63 la 70 de ani. Potrivit declarațiilor primului ministru, Ludovic Orban, inițiativa nu ar fi decât o propunere, o temă de dezbatere, membrii administrativului neavând încă o strategie fezabilă în această direcție.

Totodată, pe lângă majorarea pragului de pensionare, aceștia mai doresc și creșterea cotei alocate Pilonului II de pensii (cel privat), de la 3,75% la 6%, dar și stabilirea unui plafon pentru pensiile minime la suma de 704 lei, potrivit Libertatea.

Posibilitatea ca majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani, a fost luată în calcul doar pentru anumite domenii din câmpul muncii, iar această opțiune ar putea fi solicitată de persoanele care doresc să își păstreze locul de muncă, chiar și după vârsta de 65 de ani, cum ar putea fi, de exemplu, cadrele didactice.

Pentru a putea verifica dacă această măsură este una fezabil, ministrul Muncii Violeta Alexandru a declarat că în cadrul ministerului au început deja o serie de analize privind „măsuri active pentru a-i stimula pe cei care doresc să desfășoare în continuare o activitate peste vârsta limită de pensionare“, potrivit Adevărul.ro. Aceasta a mai adăugat și că actualul Guvern este „departe de a lua o decizie“, însă există programate dezbateri referitoare la oportunitatea oamenilor de a alege să se pensioneze mai târziu.

Vârstele de pensionare în Uniunea Europeană

Chiar și la nivelul Uniunii Europene, vârstele standard de pensionare variază. La o scurtă analiză, se poate vedea că statele în care se regăsesc cele mai mari astfel de vârste sunt Grecia, Islanda şi Italia (67 de ani) şi în Irlanda şi Portugalia (66 de ani). Pe de cealaltă parte, ele mai mici vârste de pensionare sunt în Suedia (pensionarea poate începe la 61 de ani), Norvegia şi Franţa (62 de ani), Slovacia (62 de ani şi 6 luni), Letonia (63 de ani şi 6 luni).

Mai mult decât atât, și în țări precum Olanda, Danemarca sau Italia, unde vârsta de pensionare este direct proporțională cu speranța de viață, există dezbateri publice cu privire la majorarea progresivă a pragului a la care oamenii ar putea renunța la locul de muncă, în favoarea pensionării.

Sursă Foto: Adevărul.ro

Facultativă în România, obligatorie în Olanda

În prezent, în România, pragul standard de pensionare este ce 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei. Atunci când vorbim despre stagiul minim de cotizare, în termeni uzuali, vechimea de muncă, aceasta este de 15 ani pentru femei, și pentru bărbați,  în timp ce stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, indiferent de sex.

Autoritățile olandeze au adoptat deja o lege care prevede ca pensionarea obligatorie să se realizeze la vârsta de 68 de ani. Și Franța a făcut schimbări în sistemul administrativ, referitor la acest subiect, aici fiind adoptată o lege care va crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, începând cu anul 2027.

Acest subiect a deschis, în Franța, o adevărată „cutie a pandorei”, sute de francezi ieșind pe străzi la proteste, care s-au transformat rapid în adevărate confruntări cu forțele de ordine.

Chiar dacă, autoritățile țărilor europene și-ar dori ca acest proces să fie unul cât se poate de lent, fără a produce schimbări substanțiale, însă Uniunea Europeană avertizează toate țările membre că trebuie să își pună la punct sistemele de pensionare pentru a putea face față schimbărilor demografice, inegalității, tot mai resimțită, între cetățenii în vârstă și cei tineri, dar și pentru schimbarea întregului proces al muncii, în raport cu noua economie digitală, potrivit Capital.ro. 

Sindicatele spun: nu!

Sindicaliștii au fost primii care s-au opus implementării acestor măsuri. Unul din argumentele aduse de aceștia se leagă și de faptul că trebuie urgentată clarificarea interdicției cumulării pensiei cu salariul bugetar, măsură introdusă recent de Guvern.

O altă problemă în acest caz ar fi și greutatea găsirii unui loc de muncă, după vârsta de 45 de ani. Great HRs Community a realizat o analiză care arată că atât femeile cât și bărbații trecuți de vârsta mijlocie au probleme în a-și găsi un nou job.

Mai mult decât atât, potrivit Institutului Național de Statistică, pe segmentul de vârstă 45 – 54 de ani, femeile înregistrează o rată mai mare a șomajului, de 2,8%, cu 0,8% mai ridicată, față de femeile din segmentul 35 – 44. Totodată, în mediul urban, segmentul de vârstă de peste 45 de ani, indiferent de sex, înregistrează o rată a șomajului cu  0,4% față de cei cu vârsta de peste 45 de ani, conform Wall-street.ro. 

Specialiștii spun: da!

Unele voci susțin contrariul. Mai multe studii au arătat faptul că pensionarea este legată de apariția unor tulburări psihice. nstitute of Economic Affairs arată, într-o cercetare citată de Csid.ro, că ”pensionarea creşte cu până la 40% riscul de a suferi de depresie şi cu până la 60% riscul de a suferi de diverse tipuri de afecţiuni de natură fizică”. Datele colectate de Institutul Național de Sănătate Publică cu ocazia Zilei Europene a Depresiei arată că, în 2014, ”persoanele în vârstă (peste 65 de ani) şi femeile au înregistrat cele mai mari procente în ceea ce priveşte raportarea depresiei (…) 2% respectiv 2,7%”.

Chiar dacă acest fenomen este prezent la nivelul tuturor grupelor de vârstă, statisticile indică o „creştere a numărului cazurilor de depresie odată cu înaintarea în vârstă”. Fenomen care poate fi ușor pus pe seama degradării condiției de sănătate, dar în care lipsa unei activități constante poate juca un rol crucial.

Plafonarea pensiilor minime la suma de 704 lei

Pentru anul 2020, ministrul Muncii Violeta Alexandru a anunțat că pensiile nu vor fi mărite, ca efect al unor presiuni existente asupra bugetului de stat. Așadar, pensia minimă va rămâne stabilă pe toată durata anului viitor și va fi în valoare de 704 lei.

Principala problemă care stă la baza acestei decizii este lipsa banilor. Guvernul a realizat eforturi pentru a reuși să includă în noua planificare bugetară și fonduri pentru această majorare. Problema de fond este însă de altă natură. Se pare că cele mai afectate persoane vor fi cele care fac parte din categoriile sociale mai sărare, afectate fiind de inflație sau de micșorarea puterii de cumpărare a banilor.

Sursă Foto: puterea.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.