Polonia comemorează vineri 10 ani de la accidentul aviatic produs la data de 10 aprilie 2010 la Smolensk, în vestul Rusiei. Au murit atunci toţi cei 96 de ocupanţi ai avionului Tupolev 154, printre care şeful de atunci al statului polonez, Lech Kaczynski, soţia acestuia, precum şi o parte a elitei politice şi militare poloneze

Această traumă națională încă influenţează scena politică şi scindează societatea.

Cu 70 de ani înainte…

Dar pentru polonezi, ziua de 10 aprilie mai reprezintă un motiv de traumă. În 1940, cu exact 70 de ani înainte de Smolensk, serviciul secret sovietic NKVD a ucis aici 22.000 de reprezentanți ai elitei poloneze. Printre aceștia s-a numărat și procurorul din Varșovia, Boleslaw Skąpski.

Șapte decenii mai târziu, la 10 aprilie 2010, fiul său, Andrzej Sariusz-Skąpski, șeful Asociației Victimelor de la Katyn, se afla la bordul avionului prezidențial care s-a prăbușit în timp ce se apropia de precarul aeroport rusesc. A pierit alături de toți ceilalți.

Comemorare în vreme de molimă

Vineri, la ora locală 08:41 (06:41 GMT), la exact 10 ani de la momentul accidentului, politicieni polonezi de rang înalt, printre care Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui decedat şi liderul Partidul Lege şi Justiţie (PiS, la putere), prim-ministrul Mateusz Morawiecki şi preşedintele camerei legislative inferioare, Elzbieta Witek, au depus coroane la monumentul lui Lech Kaczynski şi la cel din apropiere dedicat victimelor tragediei aviatice.

Din cauza epidemiei de COVID-19 în Polonia, amploarea evenimentelor comemorative a fost redusă drastic.

96 de vieți spulberate

La 10 aprilie 2010, aeronava Tu-154, la bord cu o delegaţie de 88 de oficiali polonezi de rang înalt, între care preşedintele Lech Kaczynski, soţia acestuia, Maria, mai mulţi lideri politici şi militari, plus cei opt membri ai echipajului, în total 96 de persoane, s-a prăbuşit nu departe de Smolensk.

Delegaţia de stat poloneză urma să participe la ceremonia comemorativă de la Katyn, locul unde 22.000 de ofiţeri polonezi au fost ucişi de serviciul secret sovietic NKVD în vara anului 1940.

Ceața blestemată

În dimineața cețoasă a zilei de 10 aprilie 2010, în timp ce avionul prezidențial de tip Tupolev 154M, se apropia de aeroportul Smolensk, controlorii de trafic aerian ruși l-au sfătuit pe pilotul polonez să nu aterizeze.

Totuși, aceștia au oferit aeronavei poloneze permisiunea de a ateriza. La Smolensk nu exista însă un sistem de aterizare instrumental (engl. instrument landing system – ILS) – un mecanism de navigație bazat pe o serie de emițătoare radio ce furnizează unui avion care se apropie de aterizare direcția și panta nominală de coborâre spre pistă, amintește Deutsche Welle.

Prin urmare, piloții dispuneau de informații inexacte despre altitudine. Aparatul de zbor a periat vârfurile copacilor acoperiți de ceața groasă, a căzut la marginea aeroportului și a izbucnit în flăcări.

Posibilele cauze ale dezastrului

Într-un raport din 2011, comisia poloneză de investigare a accidentelor aeronautice a menționat atât erorile celor doi piloți polonezi și ale controlorilor de trafic ruși, cât și starea deficitară a aeroportului rus și vremea rea drept cauze ale dezastrului.

Formațiunea național-conservatoare PiS, care se află din nou la putere din 2015, pune la îndoială acest raport și aduce în discuție teoria unui posibil atentat instrumentat de ruși.

PiS dorește de asemenea să-i paseze responsabilitatea fostului premier liberal Donald Tusk (2007-2015).

În ultimii ani s-a încercat dovedirea existenței unor explozii sau urme de explozibili în aparatul de zbor prăbușit.

Noi analize

În 2016, o comisie de anchetă a fost însărcinată să efectueze noi analize.

Potrivit fostului ministru al Apărării, Antoni Macierewicz, pregătirea raportului din 2011 a implicat falsificarea mai multor documente și escamotarea unor dovezi importante.

În acest scop, comisia intenționează să prezinte un raport ce ar trebui să ofere un nou impuls investigației procuraturii militare, ce trenează de ani buni.

Teoriile conspirației

Acțiunea este încurajată de Jaroslaw Kaczyński, care și-a pierdut fratele geamăn – pe Lech Kaczyński -, în tragedia de la Smolensk.

Încă nu știe de ce s-a petrecut dezastrul, atrage atenţia Jaroslaw Kaczyński. „După 10 ani, mă gândesc zilnic la fratele meu și mă întreb de ce s-a întâmplat acest lucru. Nu pot răspunde la această întrebare„, spune șeful PiS.

Ori de câte ori PiS aduce în joc un posibil atac rusesc sau când Kaczyński vorbește despre un „mare regizor” al dezastrului de la Smolensk, teoriile conspirației iau amploare în Polonia.

Mai multe sondaje realizate în ultimii ani în legătură cu evenimentul din 2010, relevă că aproape fiecare al treilea polonez crede în varianta unei tentative de asasinat și chiar mai mulți dintre ei spun că nu exclud acest scenariu.

 

---