28 martie 2024, 16:04

Ziua Europei. INTERVIU Cristian Pîrvulescu: Este nevoie de mai mult decât o epidemie ca UE să fie scoasă de pe șine

În fiecare an, în data de 9 mai celebrăm Ziua Europei. O dată cu o încărcătură istorică aparte, reprezintă data la care a fost pronunțată declarația Schuman, ce punea bazele Uniunii Europene de astăzi.

Paris, 1950. Ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unor noi forme de cooperare politică în Europa, care să prevină apariția unui nou conflict de proporțiile celui de-al Doilea Război Mondial, între națiunile continentului european. Astăzi, fără propunerea lui Robert Schuman nu ar mai fi fost posibilă formarea Uniunii Europene așa cum o știm.

Într-un interviu acordat în exculisivitate pentru Editiadedimineata.ro, politologul Cristian Pîrvulescu, ne-a menționat cum um arată Uniunea Europeană la ceas aniversar, în plină pandemie de coronavirus, și dacă actualul context a reușit să aibă un impact major asupra funcționării sale.

Edițiadedimineața.ro: Prezentul a adus o criză majoră la nivel modial. Cum resimțiți impactul adus de pandemia de Coronavirus asupra instituțiilor europene? 

Cristian Pârvulescu (politolog): Impactul a fost major. Gândiți-va, excepție doar Comisia Europeană, celelalte instituții Parlamentul European, în special, dar și instituții pe care le cunosc mai bine, cum este Comitetul Economic Social European au funționat în regim de telemuncă, mai degrabă au funcționat la un regim redus. Pe de altă parte, nici Consiliul nu a mai avut capacitatea să lucreze normal, pentru că întâlnirile acelea față în față erau foarte importante pentru rezolvarea tensiunilor. Am văzut că au fost consilii online care n-au dus, până la urmă, la niciun fel de concluzie, oricât negocieri prealabile s-au făcut. Nu ne așteptam să ducă la soluții, dar cu siguranță, sistemul normal de negociere a unor summit-uri ar fi permis găsirea mult mai multor compromisiuri decât s-au întâmplat până acum. 

Edițiadedimineața.ro: Cum credeți că se va redresa Uniunea Europeană după toate evenimentele din ultima perioada?

Cristian Pârvulescu (politolog): Nu cred ca situația din Uniunea Europeană e mai gravă decât înainte de criza coronavirusului. Problema acestei crize a relevat probleme structurale care erau deja cunoscute. Pe de-o parte, această tendință suveranistă care a dus la blocarea Spaţiului Schengen și a libertății de mișcare (închiderea statelor), care s-a făcut într-un mod haotic, dar după aceea, încetul cu încetul, Uniunea a revenit pentru că politicile sanitare nu făceau parte din competența Comisiei, în schimb politicile economice da și deja pașii făcuți sunt destul de importanți. Totul depinde de fapt de Consiliu, adică de reprezentanții statelor membre, dacă vor fi capabili să găsească compromisuri. Uniunea Europeană este un spațiu al compromisului, este un spațiul al negocierii, este un spațiu al democrației, contrar a ceea ce cred mulți, deocrația presupune compromis și negociere.

Interesul comun european este rezultatul intersecției dintre diferitele interese naționale. Nu este vorba de impunerea unui interes și asta este destul de evident. Ceea ce i-a lipsit în această perioadă Uniunii Europene a fost un leadership puternic, pentru că majoritatea liderilor au fost preocupați de problemele interne și asta i-a oferit președintelui francez Macron oportunitatea de a se repoziționa ca un lider european, care a făcut permanent, inclusiv în discursul intern, referire la Uniunea Europeană, la valorile europene și la mecanismele europene. 

Există la nivelul opiniei publice multe „sfaturi decepție”, dar sunt legate de modul în care mass-media și propaganda inamicilor Uniunii Europene au reușit să influențeze în plină criză, mai ales pe rețelele de socializare, societatea occidentală. Teoriile conspirației sunt foarte populare și în România și până la urmă este și firesc. Oamenii au nevoie de certitudini și teoriile conspirației oferă certitudini, aparente certitudini. Și știți de ce se numesc teorii? Pentru că ele folosesc practic sistemul teoriilor științifice, dar întreaga demonstrație este profund anti-științifică, folosind stereotipuri. Stereotipurile fiind puternic înrădăcinate în mintea oamenilor, aceștia le recunosc ca adevăruri fără să își facă probleme. Asta este o dificultate împotriva Uniunii Europene, însă stereotipurile au existat și vor exista, dar este clar că Uniunea Europeană a reacționat. Adică dacă China și Rusia își fac propagandă, Uniunea Europeană lucrează efectiv și nu spun asta pentru că vine 9 mai și sunt 70 de ani de când Schuman a lansat celebra declarație, ci pentru că efectiv la niveulul Uniunii Europene s-au elaborat programe, inclusiv programe de finanțare a ieșirii economice, cred ca s-au tras învățăminte din criza economică din 2008-2009 și acum se încearcă preîntâmpinarea pe cât posibil a unor consecințe grave. Acum totul depinde însă doar de Consiliu. Dacă liderii de stat și de Guvern, în fine, fizic, undeva în luna mai, poate, și vor putea negocia în mod realist cred ca lucurile se vor desțeleni. 

Edițiadedimineața.ro: În multe situații, țările din Uniunea Europeană au fost pe „cont propriu”. Există o Europă unită în lupta cu coronavirusul sau fiecare se descurcă cum poate?

Cristian Pârvulescu (politolog): Au vrut să fie pe cont propriu. Nu există mandat pentru politicile de sănătate, poate învățăm ceva din asta, dar în realitate Uniunea Europeană a existat. Deja ea este prezentă prin ajutoare, printr-o serie de înlesniri pe care le-a oferit statelor membre, prin coordonarea politicilor de ieșire economică, dar politica sanitară, ca și politică de educație nu se află în apanajul Uniunii Europene. Vă dau un exemplu. Ieșirea din confinare, în special în ceea ce privește educația, a fost discutată într-un consiliu de miniștri pe educație,  organizat de președinția croată, dar nu s-a putut desprinde niciun fel de concluzie pentru simplul motiv că statele nu au un numitor comun în ceea ce privește analiza și interpretarea epidemiei. Așa se face că, cred ca 18 state au decis să deschidă școlile, între timp cred ca s-au mai adăugat câteva, restul nu. Restul statelor au fost rezervate și România printre ele. Asta din cauza analizelor epidemiologie la firul ierbii, la nivel național, în funcție de diferiți indicatori și variabile cum este starea opiniei publice.

În România, o mare parte a opiniei publice s-a mobilizat împotriva deschiderilor școlilor. Eu consider această decizie a fi un dezastru, pentu că școlile au fost închise de teama infectării copiilor, dar între timp studiile științifice demonstrează că riscurile în ceea ce privește îmbolnăvirea copiilor sunt mici și nu sunt luate în serios, iar frica este cea care domină. Așa că o întreagă generație va pierde un an, pe care n-o să-l mai recupereze niciodată. Iar toate acestea se întâmplă pentru că nu avem o politică coordonată europeană. 

Edițiadedimineața.ro: Conform raportărilor, pare că țări cu economii mai fragile precum România sau Bulgaria fac față crizei medicale mai bine decât țările puternice din Uniunea Europeană?

Cristian Pârvulescu (politolog): Nu știu dacă există o corelație între starea economică. Tocmai faptul că infrastructura a fost atât de precară, a fost unul dintre motivele pentru care s-a decis destul de repde intrarea în starea de urgență. Lucru care, potrivit specialiștilor, a contribuit la prevenirea răspândirii virusului. Dar nu avem încă o explicație clară legat de faptul că numărul cazurilor a fost mai mic în țările Europei centrale, pentru că nu este vorba doar de România, ci și de Bulgaria, Cehia sau Slovacia, Ungaria, din toate aceste țări, de fapt, România are cel mai mare număr de cazuri, din toate țările din Europa centrală, raportându-ne la populația totală și are un număr destul de rezonabil de teste. Este adevărat că a început o testare fragilă și a ajuns la o testare relativ importantă, undeva la 2000 de teste pe zi. Dar în continuare sistemul de testare este foarte diferit de la o țară la alta. România are un număr mare de cazuri, dar România are și o situație specifică: aproximativ 4 milioane de români lucrau în străinătate, 2 milioane cel puțin în țările cele mai afectate, Italia și Spania, și dintre aceștia, mai mult de 1 milion s-au întors în țară, mulți dintre ei în mod involuntar purtători ai virusului. Deci toate politicile luate de autorități au contribuit la limitarea impactului. 

Edițiadedimineața.ro: Un mesaj de Ziua Europei? 

Cristian Pârvulescu (politolog): 70 de ani este o vârstă rotundă și o vârstă frumoasă, care din perspectiva teoriei pe care o reprezint este o certitudine în legătură cu continuitatea europeană. Va fi nevoie de mai mult decât o epidemie de coronavirus ca Uniuniea Europeană să fie scoasă de pe șine. Uniuniea Europeană este o organizație puternică care a crescut în timp, care evident ca orice organizație are probleme, inclusiv de adaptare, trece printr-o criză multiplă de adaptare, în momentul de față, dar statele membre nu au o alternativă rațională și eficientă la Uniunea Europeană. Inclusiv criza coronavirusului a dovedit-o. Nu poți să ieși din criză doar ca stat națiune. Gândiți-vă la exemplul Franței, atunci când criza de paturi a existat Germania și Luxemburgul au oferit Franței o serie de paturi, în partea de nord-vest pentru a putea trata bolnavii și pentru ca sistemul francez urgență să reziste presiunii din perioada respectivă. Și asta este o formă de solidaritate europeană. Pe viitor cu siguranță se vor trage învățăminte și se vor crea politici mult mai eficiente pentru situații de genul acesta. 

Sursă Foto:


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol