26 iunie 2022, 7:57

Ziua întâlnirilor cruciale la vreme de război. Ce trebuie să știm despre ce s-a decis și ne vizează

În cea de-a 29-a zi de război, Ucraina continuă să reziste în fața trupelor invadatoare ale Federației Ruse, iar NATO se reunește într-o sesiune de urgență la care ia parte și președintele american Joe Biden și în care liderii Alianței decid trimiterea de noi trupe în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.

Oficiali ai SUA spun că membrii forțelor ruse au comis crime de război în Ucraina.

Reproșurile lui Zelenski și solicitările Ucrainei înaintate NATO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut joi liderilor NATO, cărora le-a vorbit în deschiderea summitului extraordinar de la Bruxelles, să acorde Ucrainei 1% din flota aliată de tancuri și avioane, ceea ce ar însemna circa 200 de tancuri.

„Armata ucraineană rezistă de o lună de zile în condiții inegale! Și eu repet același lucru de o lună de zile. Pentru a salva oamenii și orașele noastre, Ucraina are nevoie de asistență militară – fără restricții”, a declarat Zelenski, potrivit unei transcrieri oficiale citate de Politico.

„Aveți cel puțin 20.000 de tancuri! Ucraina a cerut un procent, 1% din toate tancurile voastre! Dați-ne sau vindeți-ne aceste tancuri. Dar nu avem încă un răspuns clar. Cel mai rău lucru în timpul războiului este să nu ai răspunsuri clare la cererile de ajutor”, a mai spus președintele Ucrainei.

În ceea ce privește avioanele de luptă, Zelenski a declarat că NATO a dezamăgit până acum Ucraina. „Ucraina a apelat la voi pentru avioane. Ca să nu pierdem atât de mulți oameni”, a spus el. „Voi aveți mii de avioane de luptă! Dar nu ni s-a dat încă niciunul”.

Avertismentul Poloniei

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi, la Varşovia, că Rusia a devenit un „stat totalitar” şi a făcut apel la înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei. El a spus că, „dacă va zdrobi Ucraina”, preşedintele rus Vladimir Putin „va avansa spre Helsinki, Varşovia, Bucureşti, poate chiar Berlin”, scrie AFP, citată de hotnews.ro.

Preşedintele rus Vladimir Putin „pregăteşte Rusia pentru o perioadă dificilă de câteva luni”, iar „marea maşinărie de propagandă rusă îmi indică faptul că Rusia nu mai este astăzi un stat autoritar, ci un stat totalitar, ca Uniunea Sovietică în anii ’80”, a declarat şeful guvernului de la Varşovia.

Mizele majore ale României la summit-ul NATO

Invazia rusă în Ucraina a transformat Marea Neagră în cel mai fierbinte punct al planetei în 2022. Încă din 2008, de la invazia rusă în Georgia, România avertizează partenerii din NATO și UE că trebuie să-și recalibreze poziția față de această regiune, amintește g4media.ro. România are acum ocazia reală să provoace o reașezare a posturii NATO și, ca o consecință logică, să atragă pe teritoriul său mai multe trupe și echipamente militare permanente care să ofere o protecție reală, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

De altfel, acestea sunt cele două mize mari ale României la summit-ul NATO de joi, din Bruxelles, un summit extraordinar la care participă și președintele Joe Biden:

  1. pregătirea unei schimbări semnificative a posturii de apărare a NATO la Marea Neagră, ce ar urma să fie finalizată la summitul din iunie de la Madrid. Noua postură ar urma să transforme Marea Neagră și statele din jurul său în punct-cheie pentru postura defensivă a țărilor aliate
  2. o decizie prin care în România să fie trimise mai multe trupe și echipamente militare permanente.

România are atuuri în lupta diplomatică. E un aliat de încredere al NATO: a trimis trupe acolo unde a fost nevoie, a crescut constant cheltuielile de apărare, Iohannis a anunțat rapid după începerea invaziei că România crește de la 2% din PIB la 2,5% bugetul pentru securitate, și în general a furnizat securitate în regiunea. În plus, în comparație cu Ungaria ori Bulgaria, ambele dependente politic și/sau economic de Rusia, România e cu adevărat un pilon de stabilitate al NATO în regiune.

Concluziile summit-ului

Șeful NATO a anunțat întărirea flancului estic prin trimiterea a 4 grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.

”Noi, șefii de stat și de guverne ale celor 30 de state NATO, ne-am adunat astăzi pentru a ne adresa agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa și duce la o enormă suferință umană și distrugeri.

Condamnăm invazia Rusiei în Ucraina în cei mai puternici termeni posibili. Cerem președintelui Putin să înceteze imediat războiul și facem apel la Belarus să înceteze complictatea”, se arată în declarația oficială a NATO publicată de secretarul general al NATO pe Twitter, înaintea conferinței de presă.

La încheierea summit-ului NATO, șeful Alianței, Jens Stoltenberg, a transmis că liderii Alianței s-au întâlnit într-un moment ”critic pentru securitatea noastră”.

  • ”Am convenit să ne consolidăm descurajarea și apărarea pe termen lung. De asemenea, am convenit să acordăm un sprijin suplimentar Ucrainei și să continuăm să impunem costuri Rusiei. Solidaritatea transatlantică rămâne vitală”, a mai spus liderul NATO.

Stoltenberg a precizat că vor fi mai multe trupe și echipamente în est, pe teren și pe mare, iar Ucraina va primi susținere cibernetică. Detaliile vor fi decise la summit-ul Alianței din luna iulie.

”Azi, am decis că vom furniza mai mult ajutor Ucrainei și vom reîntări apărarea statelor NATO. Liderii Alianței au aprobat patru noi grupuri de luptă NATO în România, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, deci vom avea 8 în total, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Azi, liderii NATO au decis resetarea poziției de apărare. Vom avea mai multe trupe și mai multe echipamente prepoziționate în est, pe teren. Pe mare, vom avea submarine și nave de luptă. Mă aștept ca la viitorul summit din Madrid din iunie să lucrăm la aceste detalii”, a spus Jens Stoltenberg în cadrul conferinței de presă care a urmat încheierii summit-ului.

Jens Stoltenberg a făcut apel și la China, să condamne invazia rusă din Ucraina și să nu susțină economic sau militar Rusia în acțiunea sa de invadare a Ucrainei.

Stoltenberg a declarat că aliații au decis să furnizeze Ucrainei susținere cibernetică și de alte tipuri.

Stoltenberg a transmis că NATO are responsabilitatea ca războiul să nu se dezvolte mai departe, pentru că ”ar avea consecințe majore”.

Totodată, el a anunțat că liderii NATO cer Chinei să se abțină de la a susține economic sau militar invazia Rusiei

Aliații au cerut Belarus să nu mai acționeze ca un complice al Rusiei, a mai spus Stoltenberg.

”Lărgirea NATO a fost un succes istoric. Liderii NATO au decis să-și mărească eforturile pentru a crește cheltuielile de apărare; resetăm postura defensivă a NATO pe termen lung în estul alianței. Detaliile vor fi decise la summitul NATO din Madrid. Aliații NATO se coordonează în legătură cu energia și reducerea dependenței de Rusia. Am discutat și în G7 despre acest lucru”, a mai spus șeful Alianței.

”Avem responsabilitatea să ne asigurăm că acest conflict nu devine un război între Rusia și NATO, de aceea aliații au agreat să nu trimită trupe în Ucraina. Suntem îngrijorați pentru că am văzut că Rusia vrea să creeze un pretext legat de armele chimice și biologice, am văzut asta în trecut din partea Rusiei. Orice utilizare de arme chimice și biologice ar schimba total natura acestui conflict și va avea consecințe pe scară largă. Ar afecta direct oamenii din țările NATO pentru că s-ar răspândi în țările NATO. Știm că Rusia a folosit arme chimice în Siria”, a spus Jens Stoltenberg.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol