29 martie 2024, 14:09

Ziua Internațională a Cărții. Un anticar bucureștean explică cum se pot vinde cărți în România

Anual, UNESCO organizează Ziua Internațională a Cărții, în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor. Ziua a fost celebrată pentru prima dată în 1995. Din 2005, conform unei hotărâri de guvern, ziua de 23 aprilie a devenit Ziua Bibliotecarului din România.

Încă din anii `90, Lucrețiu Tudoroiu este anticar și a văzut evoluțiile pieței de carte din România. Este directorului anticariatului Brătianu și președintele Institutului pentru Memorie Vizuală și Culturală.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Editiadedimineata.ro, Lucrețiu a vorbit despre cărțile fundamentale pe care le recomandă noilor generații și a dezvăluit secretul succesului de care se bucură anticariatul pe care-l conduce.

Lucrețiu Tudoroiu, Sursă: Facebook

Care sunt primele amintiri din copilărie pe care le aveți cu cărțile?

„Am avut șansa nesperată a unor părinți care cumpărau sistematic cărți și atunci biblioteca părinților este cea care îmi vine în minte. Bineînțeles că am început cu cărțile pentru copii, să nu ne închipuim că citeam Hegel la vârsta de șapte ani. Am început cu Ion Creangă și alte cărți pentru copii, după aceea Jules Verne pentru care am dezvoltat o pasiune și pe care îl recomand și acum, cărțile polițiste, care sunt și de aventuri care fac deliciul oricărui băiat. Sigur, fiind băiat atunci cumva plaja mea de lecturi s-a îndreptat undeva în direcția asta, dar și o serie de lucrări prematur citite, pe care nu puteam să le înțeleg la vârsta respectivă: «Dama cu Camelii» nu cred  că era o carte de citit la vârsta de opt ani, touși am citit-o. Nu am înțeles mare lucru din ea. Deci, cumva șansa unei biblioteci supradimensiuonate a fost importantă pentru mine, pentru că pe lângă ceea ce citeam în mod obișnuit ca și copil am avut un orizont de lecturi mai larg, să zicem. Și cartea de informații, bineînțeles lucrări de istoria geografiei, de istorie.”

Ce cărți fundamentale v-au ajutat să vă dezvoltați în tinerețe?

„Biblia. Biblia pe care am citit-o mai întâi ca ateu și de abia după aceea ca și credincios, deci asta a fost una dintre cărțile importante și o serie de cărți de literatură Hermann Hesse cu «Jocul cu mărgele de sticlă», de exemplu, Umberto Echo «Numele Trandafirului» știu eu, cărțile lui Marquez și mai ales «Un veac de singurătate», cumva am fost atras de cărțile problemă, de cărțile care mă obligau să gândesc.”

Cum arată piața de carte din România?

„Arată foarte jos, pentru că din păcate, pe lângă faptul că peștele se împute de la cap, el se și însănătoșește tot de la cap. Avem nevoie de modele de prim nivel, care să fie cititori împătimiți, nu se întâmplă acest lucru.  Dacă ne uităm la prim ministru, la miniștri, la președinții celor două camere nu sunt persoane despre care în spațiul public să se știe că ar fi cititori împătimiți. Din păcate, este o pierdere de viteză față de anii `90 când au mai fost prim oameni în stat care aveau o deschidere spre domeniul cultural și mai ales spre cel al cărților. Și atunci pentru că nu este un model public pe care oamenii să îl valorizeze ca fiind legat de carte, de studiu, atunci succesul social nu mai este identificat cu cititul și din acest motiv nu mai intră în paleta de opțiuni ale tinerilor, pentru că ei se gândesc «Ce să fac ca să reușesc în viață?», corporatiști, oameni de afaceri, politicieni corupți, nicio categorie din cele enumerate nu au ajuns prin lectură la acel nivel.”

Ce le recomandați tinerilor care vor să scrie? Cum pot ajunge să-și vândă cărțile în România?

„În primul rând, talentul este fundamental, cultivarea talentului este al doilea aspect. Adică, cumva datul și construirtul, care sunt două aspecte fundamentale,un talent care se cizelează permanent, va avea în permanență câștig de piață și dacă ar fi să dau din punctul de vedere al unui difuzor de carte, niște recomandări le-aș spune că marketingul este fundamental. Deci pentru un artist, pentru un scriitor deficitul de comunicare, deficitul de marketing este mortal. Fie, nu știu în ce măsură la noi există această categorie a managerilor literari în domeniul interpretativ sunt mai răspândiți. Piața românească de carte este prea redusă din punct de vedere al cifrei de afaceri ca să existe cu adevărat agenți literari. Editurile riscă și nu riscă să lanseze autori noi, unele riscă și câștigă. Aspectul acesta de agent literar, cumva pandantul autorului ar trebui să fie și agentul literar, persoană cu legături foarte ramificate în viața publică și care atunci când dă peste un tânăr sau o tânără de valoare să spună «Ei, da! Iată următorul Arghezi, următorul Blaga, un Cărtărescu mai tânăr!»”.

Sunteți considerat unul dintre cei mai populari anticari din București. Care este secretul succesului anticariatului Brătianu?

„Cred că succesul oricărui anticariat trebuie să fie competența și adecvarea la cerințele pieței. Până la urmă, sigur, un aticar face și muncă de educație, toți facem și muncă de educație dar, dacă nu ne mulăm pe cerințele pieței, atunci falimentul este aproape. Secretul este să fii ca un surfer, deci este o tehnică de management mai degrabă decât de marketing, în care trebuie să fii tot timpul «pe val» și are Nichita Stănescu o poezie în care zice:

Şi-aştept un pas greșit să văd sau o alunecare
măcar pân’ la genunchi în valul diafan
sunând sub lenta lor înaintare.
Dar ei sunt zvelţi şi calmi, şi simultan
au şi deprins să meargă pe valuri, în picioare.

El vorbește despre adolescenți, dar este vorba și despre anticariat în egală măsură. Este important să rămâi pe val, pur și simplu. Sigur, valorile sunt fundamentale. Nu trebuie făcut rabat de la valori în niciun mod, modele sunt de scurtă durată, trendul este valorarea, este un fundament de la care nu o să abdice nimeni, dar trebuie să vedem și aceste mode care apar, mode literare, mode de interes, de exemplu, pentru familia regală, penru regalitate în modul general și atunci ar fi fatal ca edițiile originale ale Reginei Elisabeta, ale Reginei Maria, de exemplu, să fie mult mai căutate și atunci poate să apară un interes pentru istoricii secolului XIX. Trebuie și o paletă diversificată de investiții, de investit acum pentru peste cinci ani, zece ani, trebuie și un fler. Deci nu este numai valul actual, valorile sunt importante în orice moment, trebuie o investiție diversificată pe mai multe palete.”

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE