Încă din anul 1959, la data de 20 noiembrie celebrăm drepturile copilului.  În același an a fost emisă de către UNICEF – Declarația Drepturilor Copilului, care a preluat rolul unui premergător pentru adoptarea Convenției asupra Drepturilor Copilului de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite din anul 1989.  Odată cu semnarea ei, această zi a devenit Ziua Internațională a Drepturilor Copilului din întreaga lume.

În conformitate cu prevederile Convenției, orice copil trebuie tratat cu respect și statul este obligat să-i garanteze condiții prielnice pentru o dezvoltare normală. Tot statul este acela care lucrează ca garant al respectării drepturilor și normelor de protecție a copilului. Toți copiii beneficiază de aceste drepturi fără discriminare, deoarece fiecare copil are dreptul la viață, la educație și la o dezvoltare armonioasă.

Din anul 2001 în România funcționează o Linie Verde pentru protecția copilului ( 0800-8-200-200 ). Acest serviciu telefonic este gratuit și însemnat din punct de vedere al consilierii și informațiilor de specialitate accesibile pentru probleme ce vizează protecția copilului și a familiei. Aceste apeluri sunt preluate de un personal foarte bine pregătit format din psihologi, asistenți sociali și juriști. Programul de funcționare este între orele 8.00 a.m – 20.00 p.m în orice zi a săptămânii.

Conform UNICEF România, în fiecare an are loc o acțiune globală sub motto-ul „pentru copii, de către copii”. Aceste activități au datoria de a le oferi copiilor puterea de a se exprima și adulților rolul de-ai întreba pe cei mici ce își doresc cu adevărat pentru ei.

Chiar dacă această zi este una distractivă, nu trebuie să uităm mesajul serios pe care toată lumea încearcă să-l transmită. „De aceea, adulții și copiii din întreaga lume își unesc vocile în solidaritate cu cei mai vulnerabili dintre copii și promovează drepturile copilului, cum ar fi accesul la educație. Oricine se poate alătura #GoBlue, în semn de susținere pentru acțiunile lor.”, conform site-ului oficial UNICEF.

În această zi trebuie să ne amintim toți care sunt drepturile copilului conform Convenției asupra Drepturilor Copilului.

1. Copilul are dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale.
2. Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
3. Copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia, printr-o măsura dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
4. Copilul ai cărui părinți locuiesc în state diferite are dreptul de a întreține relații personale și contacte directe cu aceștia, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
5. Copilul are dreptul de a primi o educație care să îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale.
6. Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.
7. Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o munca ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
8. Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
9. Copilul are dreptul de a beneficia de asistență socială și de asigurări sociale, în funcție de resursele și de situația în care se află acesta și persoanele în întreținerea cărora se găsește.
10. Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope, așa cum sunt acestea definite de tratatele internaționale în materie.
11. Copilul are dreptul la protecție împotriva oricărei forme de exploatare;
12. Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor.
13. Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale. Este interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viața intimă, privată și familială.
14. Copilul are dreptul la libertate de exprimare. Părinții sau după caz alți reprezentanți legali ai copilului, persoanele care au în plasament copii precum și persoanele care prin natura funcției promovează și asigura respectarea drepturilor copiilor au obligația de a le asigura informații, explicații și sfaturi în funcție de vârsta și gradul de înțelegere al acestora precum și de a le permite să-și exprime punctul de vedere, ideile și opiniile.
15. Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia sa asupra oricărei probleme care îl privește. În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
16. Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și religie. Potrivit Art. 491 al Codului Civil al României: “Părinții îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condițiile legii, ținând seama de opinia, vârsta și de gradul de maturitate ale acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios. Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să își aleagă liber confesiunea religioasă.”
17. Copilul are dreptul la libertate de asociere, în structuri formale și informale, precum și dreptul la libertatea de întrunire pașnică, în limitele prevăzute de lege.
18. Copilul aparținând unei minorități etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viață culturală proprie, la declararea apartenenței sale religioase, la practicarea propriei sale religii, precum și dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alți membrii ai comunității din care face parte.
19. Copilul are dreptul la respectarea personalității și individualității sale și nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
20. Copilul are dreptul la odihnă și vacanță.
21. Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violentă, neglijentă, abuz sau rele-tratamente.
22. Copilul are dreptul să crească alături de părinții săi. Copilul are dreptul sa fie crescut într-o atmosferă de afecțiune și de securitate materială și morală.
23. Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora, are dreptul la protecție alternativă.
24. Copilul are dreptul sa depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale; Copilul este informat asupra drepturilor sale precum și asupra modalităților de exercitare a acestora.

 

---