Națiunile Unite s-au gândit să dedice o zi traficului de persoane, marcând-o anual la 30 iulie. De ce ar avea nevoie traficul de persoane de o zi care să fie marcată la nivel internațional? Pentru că este vorba despre o plagă la nivel global, din care rezultă nu doar foarte mulți bani (și aici ”foarte” este un termen modest), ci și nenumărate vieți distruse. Oricare dintre noi ar putea fi victimă. Oricât de siguri pe noi am fi. Oricât de imposibil ar părea. Toți avem câte un vis. Ei bine, acesta este vulnerabilitatea noastră.
Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor, potrivit site-ului un.org.
În 2022, tema acestei zile este „Victims’ Voices Lead the Way”, ea punând în centrul campaniei victimele traficului de persoane şi evidenţiind importanţa de a asculta supravieţuitorii traficului de persoane şi de a învăţa ceva din experienţele nefericite ale acestora. Campania îi prezintă pe aceşti supravieţuitori ca pe nişte actori cheie în lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi se concentrează asupra rolului crucial pe care ei îl joacă în stabilirea unor măsuri eficiente pentru prevenirea acestei infracţiuni, pentru identificarea şi salvarea victimelor şi susţinerea acestora în drumul către reabilitare.
Multe victime ale traficului de persoane s-au lovit de ignoranţă sau lipsă de înţelegere în încercările lor de a obţine ajutor. Ele au trecut prin experienţe traumatice post-salvare pe parcursul interviurilor de identificare şi al procedurilor judiciare. Unele s-au confruntat cu revictimizarea, altele au fost stigmatizate ori au primit sprijin inadecvat.
Visul tău, vulnerabilitatea ta, bucuria recrutorului
Fiecare dintre noi poate fi victimă. Fiecare are un vis, care poate fi exploatat ușor de un recrutor, căci este vulnerabilitatea noastră principală. Din asta se fac bani frumoși. Banii din traficarea de oameni sunt cam de opt ori mai mulți decât veniturile globale ale unei companii de dimensiunile Coca Cola, de exemplu.
Traficul de persoane reprezintă o infracţiune prin care sunt exploataţi copii, femei şi bărbaţi în diferite scopuri, inclusiv muncă forţată şi sex. Începând cu 2003, Biroul Naţiunilor Unite pentru combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii (UNODC) a adunat informaţii despre peste 220.000 de victime ale traficului de persoane, identificate în întreaga lume. La nivel global, ţările detectează şi raportează tot mai multe victime şi condamnă tot mai mulţi traficanţi, se arată pe site-ul amintit.
Traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea persoanelor prin ameninţare cu forţa sau prin folosirea forţei sau a altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau situaţie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau foloase pentru obţinerea consimţământului unei persoane care deţine controlul asupra altei persoane în scop de exploatare. Exploatarea va include, la nivel minim, exploatarea prostituţiei altora sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau prelevare de organe.
Fiecare țară din lume este afectată de traficul de persoane
Fiecare ţară din lume este afectată de traficul de persoane, indiferent dacă este o ţară de origine, de tranzit sau de destinaţie pentru victime.
Marea majoritate a victimelor identificate ca fiind victime ale traficului de exploatare sexuală şi 35% dintre persoanele traficate pentru muncă forţată sunt femei.
Conflictele agravează în continuare persoanele vulnerabile – grupurile armate exploatând civili, iar traficanţii vizând persoane strămutate forţat, potrivit Raportului global UNODC 2018 privind traficul de persoane, notează un.org.
Ziua mondială împotriva traficului de persoane reprezintă un prilej de a îndemna autorităţile din toate ţările la măsuri active, pentru a stopa această infracţiune, prin descoperirea traficanţilor, prin protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor şi a bărbaţilor împotriva exploatării, precum şi prin protejarea şi reabilitarea victimelor, menţionează site-ul https://www.un.org/.
Tăcerea fiecăruia dintre noi duce zilnic la creșterea numărului persoanelor care sunt răpite, torturate și exploatate, devenind astfel victime ale rețelelor de trafic de persoane. România a devenit una dintre țările de top în plan mondial și prima în Europa cu privire la numărul persoanelor exploatate.
Ai informații despre o persoană aflată în situație de trafic de persoane? Poți anunța, completând acest chestionar.
Scrie despre ceea ce știi. Informează persoanele aflate în situații de risc să nu ajungă în plasa traficanților, în special prin metode de tip ”loverboy”. Aviz utilizatoarelor de Tinder, Dating și alte aplicații de acest gen, dar și ale unor rețele de socializare obișnuite, cum ar fi Instagram, Twitter, Facebook, TikTok, mai ales dacă au și un minor în întreținere și protejare. Pot descoperi, prea târziu, că țintele le sunt propriii copii.
Cum stăm la capitolul ăsta și ce este de făcut
România a evitat să fie retrogradată de Departamentul de Stat american în raportul de anul acesta privind traficul de persoane.
Deși politicienii de la București se laudă în aceste zile cu documentul, autoritățile române nu fac suficient pentru a reduce fenomenul, explică reprezentanții ECLER (Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică), care au organizat, joi și vineri, la București, un workshop pe tema pericolului reprezentat de traficul de persoane.
România s-a aflat anul acesta în situația ingrată de a risca să fi retrogradată de Departamentul de Stat american, alături de țări ca Afganistan, Iran sau Coreea de Nord, în rândul statelor care nu îndeplinesc standardele minime de luptă împotriva traficului de persoane și nu fac mare lucru să schimbe asta. Până la urmă, oficialitățile americane au hotărât să ne scoată din zona de supraveghere.
Având în vedere vulnerabilitatea ridicată a numărului mare de refugiați aflați în prezent pe teritoriul României, precum și faptul că atât Ucraina cât și România au grupări de criminalitate transfrontalieră foarte dezvoltate, ONG-uri din domeniu au semnat o scrisoare comună în care solicită Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii să continue monitorizarea îndeaproape a Guvernului României, în vederea îmbunătățirii standardelor naționale de combatere a traficului de persoane și de asistență a supraviețuitorilor. CITIȚI AICI DOCUMENTUL.
ONG-urile care se ocupă de protecția persoanelor traficate spun că situația nu e deloc așa cum o prezintă autoritățile și România nu stă atât de bine cum ne lăudăm. Ambasada SUA arată că au fost făcute progrese, dar îndeamnă autoritățile române să continue lupta împotriva traficului de persoane.
Raportul Departamentului de Stat arată că „România rămâne o țară sursă primară pentru traficul de persoane exploatate sexual și pentru persoanele exploatate prin muncă în Europa”.
De asemenea, raportul spune că 77% din victimele identificate în 2021 sunt victime ale traficului sexual, iar traficanții sunt de cele mai multe ori cetățeni români care fac parte din grupurile de crimă organizată. Aceștia exploatează femeile și copiii români în traficul sexual în România, dar și în țări europene precum Cehia, Finlanda, Franța, Spania și Marea Britanie.
Potrivit documentului, și lucrătorii din Asia de Est sunt, în România, în risc de trafic de persoane din cauza lipsei accesului la informații în limba lor nativă. Numărul muncitorilor migranți care au intrat în România din Serbia a fost în 2021 de peste 9.500 de persoane, remarcă Departamentul de Stat al SUA.
Un factor care contribuie la creşterea proporţiilor traficului este globalizarea. Dezvoltarea tehnologică facilitează comunicarea, rezultând, spre exemplu, în abundenţa de spoturi publicitare TV dar şi o utilizare tot mai frecventă a telefoanelor mobile.
În aceste circumstanţe, şi călătoriile peste hotare au devenit mult mai uşor şi rapid de organizat decât în anii precedenţi.
Mai mult decât atât, globalizarea a sporit standardele de trai în ţările dezvoltate, astfel această situaţie fiind însoţită de creşterea inegalităţii atât la nivel global, cât şi naţional.
Globalizarea a contribuit la reducerea barierelor în procesul de circulaţie a bunurilor şi capitalurilor la nivel internaţional.
Aceste schimbări, însă, nu au fost însoţite de acţiuni politice similare în vederea înlăturării restricţiilor în procesul de circulaţie a persoanelor.
Metodele recrutorilor
Traficanţii care încearcă să atragă peroanele în situaţie de trafic, utilizează un număr de metode:
Prin forţă, constrângere, complicitate şi ignoranţă
Recrutorii pot atrage victimele, promiţându-le locuri de muncă bine remunerate în statele de destinaţie. De asemenea, aceştia pot face uz de violenţă şi constrângere. Unele victime sunt răpite, dar în cele mai multe cazuri, la etapa recrutării, există o anumită înţelegere între traficant şi potenţiala victimă.
Prin recrutare voluntară a victimelor care nu suspectă consecinţele
Atraşi de promisiunea unei vieţi mai bune, mulţi migranţi pleacă voluntar cu recrutorii, unii chiar căutându-i, dornici fiind să le plătească taxele solicitate şi acceptând să se îndatoreze faţă de recrutor, astfel riscând să devină într-o situaţie de servitute, în care datoriile sunt de cele mai dese ori sporite de câteva ori.
Prostituţie şi trafic
Femeile care lucrează în industria sexuală a ţării de origine sunt supuse unui risc sporit de a deveni traficate. Aceasta are loc deoarece proxeneţii sunt, în mare parte, membri ai reţelelor criminale, iar femeile au fost deja traficate în ţara sa, vândute sau re-vândute etc.
Documente false
Migranţii ar putea primi acte false – paşapoarte şi vize, contracte de muncă, certificate de căsătorie etc.
Prin aplicarea anumitor proceduri
Înainte de plecare, traficanţii ar putea să-i oblige pe migranţi şi familiile lor să plătească integral sau în parte cheltuielile de călătorie, în bani cash sau sub alte forme. Traficanţii, la fel, le-ar putea impune migranţilor condiţii clare, precum:
- Să accepte tutela oferită de către un reprezentant al reţelei criminale în ţara de destinaţie
- Angajarea obligatorie în ţara de destinaţie în condiţiile dictate de către traficant
- Angajarea în sectoarele selectate de către traficanţi, fără a avea dreptul de a depune plângere
- Un „jurământ al tăcerii” care, dacă nu este respectat, va genera arestarea migrantului de către poliţie şi deportarea lui.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol