28 martie 2024, 20:58

ZIUA PRESEI. Jurnalismul se dovedește a fi o meserie de mare risc, iar libertatea de exprimare este din ce în ce mai amenințată

În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite declara ziua de 3 mai Ziua Mondială a Libertății Presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare.

Anual, în data de 3 mai, organizația ‘Reporteri fără frontiere’ prezintă situația libertății presei din 180 de țări.

De-a lungul timpului, Norvegia este țara care s-a situat cel mai des pe primul loc în lume la respectarea libertății presei, în timp ce anul trecut România a ocupat poziția 48.

În zilele noastre, jurnalismul se dovedește a fi o meserie de mare risc, iar libertatea de exprimare este din  ce în ce mai amenințată, potrivit unor rapoarte de specialitate.

România are multe de făcut pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor presei

Presa este atât de liberă pe cât îşi permite şi îşi doreşte să fie, iar jurnalistul, oriunde s-ar afla, îşi asumă de la început toate riscurile.

Eşti jurnalist atât timp cât eşti liber, cât nu te laşi supus presiunilor de orice fel, spune decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Bucureşti, Antonio Momoc, într-un mesaj de Ziua Libertății Presei, adresat în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

“Jurnalismul este o meserie de mare risc. Înseamnă dedicare pentru adevăr cu orice risc, înseamnă pasiune pe care să o ai pentru dreptate şi da, e adevărat, presa şi jurnaliştii trec prin toate aceste riscuri şi de aici şi toate rapoartele care ne arată că este din ce în ce mai ameninţată libertatea de exprimare. Jurnaliştilor li se pune pumnul în gură, sunt ameninţaţi, sunt şantajaţi. Atunci când nu mai au ce să le facă, se folosesc de viaţa lor privată. Chiar dacă prin comparaţie cu Rusia sau cu Ungaria, România stă mult mai bine, chiar şi România mai are foarte mult de făcut în sensul protejării drepturilor şi libertăţilor presei şi în general ale cetăţenilor, pentru că jurnaliştii sunt în primul rând cetăţeni”.

Presiunile asupra jurnaliștilor sunt de toate felurile, de la cele politice sau  economice,  până riscul major al pierderii  vieții în situații de criză sau de război, așa cum s-a întâmplat în Ucraina, unde mai mulți jurnaliști și-au pierdut viața în ultimele două luni.

“Vedeți  cazul  Rusiei, unii  jurnaliști  își  asumă toate  riscurile  și  își  pierd  viața, alții sunt  închiși,  sunt  torturați, iar alții, după cum spun  cifrele  pe  care  le  avem  acum,  fug  din  țara lor natală  pentru  a-și  practica  meseria  în  altă  parte. Sunt  150 de jurnaliști   care  au  plecat  numai  în ultimele  săptămâni  din  Rusia,   tocmai  în  contextul  acesta  în  care  au  dorit  să-și  practice  meseria. Astăzi , în  Rusia,  doar  dacă  folosești  termenul  de  război  și  nu  de  operațiune  militară  specială  poți  să  riști  15  ani  de  închisoare,  potrivit  legilor  votate  după  4 martie  de  către  Duma  de  Stat,  deci jurnalismul  este  o  meserie    de  mare  risc  din  punctul  meu  de  vedere”,  a adăugat Momoc.

Pe de altă parte, jurnalista Marina Constantinoiu, coordonator proiect editiadedimineata.ro și membru în conducerea Organizației Media din Europa de Sud-Est – SEEMO atrage atenția asupra condițiilor  precare  de   salarizare a jurnaliștilor din România, situație care  echivalează cu o îngrădire  a  exercitării  acestei  profesii.

“Și noi  aici, în România, deși  suntem  în  Uniunea  Europeană, ne confruntăm   cu  tot  felul  de probleme. Avem  jurnaliști  amenințați  și  jurnaliști  care  au  fost  victime  ale  unor  acte  de  violență  într -un  fel  sau  altul, tocmai  pentru  că  și-au  făcut  meseria , avem jurnaliști  hărțuiți  și  jurnaliști  care sunt  în  imposibilitatea  de  a-și  practica  meseria  așa  cum  au  învățat  la  școală pentru  simplul  fapt  că  sunt    ținuți  în  niște  condiții  precare  de    salarizare  de  către  patronii  lor  ceea  ce,  din  punctul  meu  de  vedere,  echivalează  cu  o  îngrădire  a  exercitării  acestei  profesii.  Ei  bine,  se  întâmplă  foarte  des  aceste  lucruri   în  presa  privată, este o cale  de  presiune  economică”.

Ziua Libertății Presei în Ucraina

În Ucraina, încercată greu de războiul care durează deja de peste  două luni, toată  mass -media  a   fost   unificată  într -o  singură  voce  comună, povestește unul dintre corespondenții de război ai Radio România Actualități, Ilie Pintea, prezent în studioul Serviciului de noapte cu Maria Țoghină.

“Există  deja   niște  manifestări  pregătite  la  Centrul  Media  de  la  Liov  și  la  cel  de  la  Kiev și  am  văzut  câteva  mesaje  emoționante  ale  corespondenților  de  presă  străini  consemnate  de  colegii  jurnaliști și  absolut  toți    susțineau,  evident,   poporul  ucrainean  și  încercau  să  explice  de  ce  sunt  ei  acolo:  pentru  a  relata  întregii  lumi  despre  ce  se  întâmplă  în Ucraina. Trebuie   să  ne  gândim  la  contextul
în  care    celebrăm  această  zi  a  presei.  În  Ucraina,  vorbim  despre  un  un  context  absolut  unic  și  special  în  care  absolut  toată    mass  media  fost    unificată  într – o  singură  voce  comună, lucru  care  e  și  bun  și  rău.  Asta  nu  a  făcut  decât  să  centralizeze  mesajul  guvernului, hai  să  zicem  propaganda  guvernului într- o  singură  într – o  singură  voce.   Pe  de  altă  parte,  sunt probleme  pe  care  ziariștii  le  depășesc  cu  greu. Îmi  spunea  prietenul  meu  Vasile  Bâcu  de  la  Cernăuți,  care  editează  de  mai  bine  de  30 de  ani  Gazeta  de  Herța,  că  tipografia  la  care  tipărește    acest  săptămânal  nu  mai  are  tipografi, pentru că bărbații au fost încorporați. Să  fii  jurnalist  într -o  astfel  de  țară  este  un  lucru  extrem  de  dificil  și  de  diferit  de  practica  profesională  de  zi  cu  zi  și, cu  atât  mai  mult,  cred  că  atenția  opiniei  publice  trebuie să  fie  îndreptată  azi spre  colegii  noștri  jurnaliști  din  Ucraina  care  au  de  traversat,  la  fel  ca  noi  toți,  o  perioadă  extrem  de dificilă“. 

Jurnalismul cetățenesc versus jurnalismul clasic

Explozia tehnologiei si a rețelelor sociale face ca din ce în ce mai mulți oameni să prefere informația luată de pe internet, dar aici este un mare pericol.

Nu tot ce apare ca informație în “news feed” este o știre, iar jurnalismul amator, făcut pe rețelele sociale de oricine are un telefon inteligent, induce foarte multă lume în eroare.

“Sunt  tot  felul  de  știri  personale  sau  personalizate    și  le  confundăm  sau  le  percepem  ca fiind  conținut chiar  de  tip  jurnalistic. Acest  tip  de  confuzie,  evident,  că  face  foarte  mult  rău  jurnalismului  de  calitate, peste  asta  vine    tot  ceea  ce  înseamnă informații  prin  algoritmi. Dacă adăugăm trolii  sau  dezinformarea  intenționată,    deja    ajungem  într -o discuție  și  mai  complicată. Se  promovează  jurnalismul  cetățenesc, de fapt   sunt amatori  sunt  oameni  obișnuiți  care, având  acces  la  net,  la  telefon  mobil,  sau la  social  media,  pot induce  publicul în  eroare  că  ar  face  jurnalism“, subliniază Antonio Momoc.

Rolul Radioului Public în peisajul media

Când vorbim despre libertatea presei și sursele credibile de informare,  serviciile publice ar trebui să aibă un statut aparte, pentru că vorbim despre o presă de calitate, profesionistă.

Iar rolul Radioului Public este unul esențial, în contextul actual, spune jurnalista Marina Constantinoiu:

“Ați rămas o școală de presă. Și vă mulțumim pentru asta și noi, ca jurnaliști, și studenții noștri sper să înțeleagă care este rolul Radioul Public în peisajul media din România,  cât de importantă este această instituție media și cât de mult faceți voi acolo, întreaga echipă a Radioului Public, pentru toți ascultătorii“.

Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Bucureşti, Antonio Momoc, vorbește despre susținerea puternică de care bucură presa publică din partea comunității, în Statele Unite ale Americii.

“În SUA, presa de serviciu public poate nu e una care să facă rating, pentru că nimeni nu se uită la chestiunea aceasta când vorbim despre presa de serviciu public, ea nu funcționează în ecuații de piață: rating/profit. Presa de serviciu public din SUA, dincolo de faptul că e sprijinită financiar de statul sau de guvernul federal, beneficiază de un mix de forme de susținere financiară a acestui tip de presă. Unele dintre cele mai importante sunt donația și sprijinul prin abonament voluntar pe care ascultătorii de radio sau tv  publice sunt dispuși să-l plătească. Publicul, realmente, susține acest tip de presă, oamenii sunt dispuși să plătească  lunar sume mici sau un abonament anual. Nu există o sumă fixă. Comunitatea este dispusă de plătească pentru un serviciu public de media pentru că informația este neutră și utilă“.

Gânduri pentru ascultătorii Serviciului de noapte

Ilie Pintea, unul dintre corespondenții Radio România Actualități în Ucraina:  Suntem  atât  de  liberi  cât  ne  dăm  voie  să  fim  și  cred  că  abia  acum  înțelegem  privilegiile  acestei  libertăți,  când  vedem  cu  ce  se  confruntă colegi  de-  ai  noștri  de  peste  gard,  ca  să  zicem  așa. Vorbeam  înainte  despre  presa  din  Ucraina,  una  peste  alta,  este  un  privilegiu  să  fiu  jurnalist  la  Radio  România  Actualități ,  să  pot  să  fiu  acolo  unde  se  întâmplă  istoria,  să  pot  să  fiu  vocea  celor  care  nu  se  pot  face  auziți  și  ochii  celor  de  acasă,  care  vor  să  vadă  ce  se  întâmplă  acolo. Le  mulțumesc  tuturor  celor  care  ne  ascultă  și  ne  privesc  și  sper  să  o  facă  și  în  continuare  pentru  că    vom  fi  întotdeauna  acolo  unde  se  întâmplă  istoria.

Marina Constantinoiu, coordonator proiect editiadedimineata.ro și membru în conducerea Organizației Media din Europa de Sud-Est –SEEMO,  mesaj pentru colegii din presă: Este  un  îndemn  să  reziste! E  păcat să renunțăm. Noi  cred  că  avem  cea mai  frumoasă  meserie  posibilă, avem  toate  necazurile  și  toate  bucuriile  lumii  pe  umeri  și  cred  că  asta  ne  face  un  pic  deosebiți  și  este  păcat  să  pierdem  darul  ăsta. Cred că  fiecare  dintre  noi,  dacă  am  ajuns  în  profesia asta,  trebuie  să  să  ne  facem  meseria  așa  ca  la  carte, după  reguli  și  nu  după  ureche.

Video:  Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 2/3 mai 2022:


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol