19 martie 2024, 13:03

Astăzi, 60 de ani de la zborul spațial al lui Gagarin. ”Cerul e negru, Pământul e albastru”- cuvinte care au făcut istorie

”Cerul e negru, Pământul e albastru” sunt cuvinte care au făcut istorie.  Au fost rostite de Iuri Gagarin, primul om care a văzut planeta noastră din spaţiul cosmic. Misiunea era una deosebit de periculoasă, în condiţiile în care, zborurile anterioare, din cadrul programului Sputnik, cu câini la bord, se terminaseră tragic în aproape jumătate din cazuri, relatează stiri.tvr.ro.

Rusia și întreaga lume marchează 60 de ani de la legendarul zbor care l-a făcut Iuri Gagarin în spațiu. Industria spațială rusă s-a luptat în ultimii ani cu dificultăți și a fost lovită de o serie de ghinioane, dar trimiterea primului om în spațiu la 12 aprilie 1961 rămâne o realizare imensă a programului spațial sovietic. Președintele Vladimir Putin va vizita orașul Engels din sud, pe malul râului Volga, la locul aterizării cosmonautului, unde se află un memorial care onorează zborul istoric.

Ziua zborului lui Gagarin este sărbătorită în fiecare an în Rusia ca Ziua Cosmonauticii, iar anul acesta autoritățile fac tot posibilul pentru a marca cea de-a 60-a aniversare, cu expoziții muzeale, acoperire mediatică și evenimente în toată țara. Luni dimineață a fost difuzat buletinul Metro original al agenției de știri de stat TASS despre lansare, urmat de cuvântul legendar al lui Gagarin – „Поехали!” („Să mergem”), atunci când a decolat nava sa spațială, Vostok.

Rusia, încă relevantă în industria spațială modernă

Într-un mesaj de la Stația Spațială Internațională (SSI), cei patru cosmonauți ruși aflați acum la bord au salutat „toți pământenii” și realizarea compatriotului lor.

Vostok a decolat cu Gagarin, atunci în vârstă de 27 de ani, de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, pe atunci parte a Uniunii Sovietice. Zborul a durat doar 108 minute, timpul necesar pentru a finaliza o buclă în jurul Pământului. Capsula Vostok este expusă la Muzeul Cosmonauticii din Moscova, unde o nouă expoziție dedicată lui Gagarin urmează să se deschidă marți. Vizitatorilor li se vor arăta documente, fotografii și lucruri personale, unele datând din copilărie și din anii de școală ai lui Gagarin.

Foto: capsula Vostok (Kelly Michals, Flickr, CC BY-NC 2.0)

Selecţia candidatului pentru primul zbor în Cosmos a început în 1956, când experţii s-au deplasat în garnizoanele aeriene militare de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, având în vedere şi dosarul personal al candidaţilor. Din 2.000 de dosare, la Moscova, au fost reţinute 200 de dosare de potenţiali candidaţi, care, ulterior, au fost invitaţi să treacă printr-o comisie medicală, în scopul „experimentării unei tehnici noi”, întrucât viitorul zbor în Cosmos era strict secret.

Medicii au ales doar 20 de persoane pentru echipa de viitori cosmonauţi. Acestora le-au fost dezvăluite adevăratele planuri privind viitorul zbor cosmic, deoarece urmau să efectueze un curs special de pregătire. Ei au fost antrenaţi să suporte condiţiile de imponderabilitate din spaţiul extraatmosferic, vibraţiile puternice şi temperaturile înalte, întrucât se presupunea că, la revenirea pe Pământ, aparatul de zbor spaţial se va încălzi puternic. Ulterior, au rămas şase candidaţi special pregătiţi pentru acest zbor în afara pământului.

Viitorii cosmonauţi au locuit săptămâni întregi în camere etanşe, complet izolate de lumea înconjurătoare. Toate persoanele care se ocupau de pregătirea lor au semnat angajamente pentru păstrarea secretă a zborului. Experţii nu aveau voie nici măcar să aducă vorba despre vreun proiect spaţial în faţa colegilor lor occidentali, pentru ca aceştia să nu poată afla cumva despre intenţiile autorităţilor de la Moscova.

Soiuz, la concurență cu Space X

Vineri, o navă spațială rusească Soiuz s-a lansat din cosmodromul de la Baikonur, pentru a transporta doi ruși și un astronaut american către SSI.

Zborul lui Gagarin rămâne un simbol al dominației țării în spațiu în timpul erei sovietice. Cu patru ani înainte de Gagarin, URSS devenise prima țară care trimitea pe orbită un satelit, numit Sputnik. Rachetele Soiuz îmbătrânite ale Rusiei sunt încă fiabile și permit Moscovei să rămână relevante în industria spațială modernă, dar țara se luptă să inoveze și să țină pasul cu alți jucători cheie. Într-o lovitură majoră, Rusia și-a pierdut anul trecut monopolul pentru lansările către SSI, în fața rachetelor reutilizabile Space X al lui Elon Musk.

După zborul în Cosmos, Iuri Gagarin a devenit director adjunct al centrului de pregătire a cosmonauţilor şi şi-a luat doctoratul în inginerie aerospaţială la Academia Forţelor Aeriene Zhukovski. Deşi acesta şi-a manifestat deseori dorinţa de a mai participa la programe spaţiale, conducătorii programelor sovietice l-au refuzat, iar după accidentul navei Soiuz 1 din aprilie 1967, i-a fost permis să zboare doar ca instructor.

De Ziua mondială a aviației și cosmonauticii, Dumitru Prunariu, primul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic, a fost invitat în emisiunea Cu capu-n zori de la TVR1. Cosmonautul a vorbit despre misiunea în Cosmos, Soiuz 40, la care a participat în 1981, dar și despre planurile NASA.

Dumitru Prunariu este primul, şi singurul, român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic. El a participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial „Intercosmos” şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute. La 12 aprilie 2011, Dumitru Prunariu a fost decorat de preşedintele rus Dmitri Medvedev, în cadrul unei ceremonii ce a marcat împlinirea a 50 de ani de la primul zbor al omului în Spaţiu.

Foto: Titov, Hrușciov, Gagarin (Wikimedia, CC BY-SA 3.0 Olanda)


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol