A murit Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic și arhitectul glasnostului și al perestroikăi

Fostul președinte sovietic Mihail Gorbaciov, de altfel ultimul lider sovietic, a încetat din viață, anunță Interfax, citată de media occidentale.

„Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală gravă și lungă”, a informat Spitalul Clinic Central, potrivit Interfax. Potrivit unor surse citate de presa rusă, Gorbaciov avea probleme renale și fusese internat pentru o hemodializă.

Mihail Gorbaciov, care a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să prevină prăbușirea Uniunii Sovietice, a murit la vârsta de 92 de ani, relatează și Reuters.

Gorbaciov a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Încercările sale de reformă au dus la încheierea Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Gorbaciov a condus Uniunea Sovietică între 1985 și 1991 ca secretar general al Comitetului Central al PCUS, apoi ca președinte al URSS. El a anunțat sfârșitul președinției sale în decembrie 1991, amintește Interfax.

Mihail Gorbaciov a demisionat din funcția de președinte al Uniunii Sovietice pe 25 decembrie 1991, la câteva zile după ce liderii Belarusului, Rusiei și Ucrainei au declarat că URSS nu mai există.

Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la doar 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia și din alte părți.

În 1985 Mihail Gorbaciov a preluat puterea, moment în care a introdus un spirit proaspăt în prăfuitul Kremlin. Tânăr, plin de energie, căsătorit cu o femeie atractivă, stilată și educată, a reprezentat o nouă generație de leaderi sovietici, liber de experiența directă a terorii lui Stalin care îi înrăise și îi transformase în coruptibili pe liderii mai în vârstă.

Primul pas al lui Gorbaciov ca șef al partidului a fost menit să îmbunătățească productivitatea economică. A început o campanie energică împotriva ineficienței și a risipei, arătându-și fățiș intenția de „a-i scutura” pe toți muncitorii leneși și ineficienți din fiecare zonă a vieții sovietice, inclusiv din partid. De asemenea a dezvăluit și prieteniile neobișnuite create la vârful partidului. La scurt timp după preluarea puterii, Gorbaciov și-a asumat rolul de om din popor, ieșind tot mai des în stradă, împărțindu-și opiniile și discutând cu oamenii.

Un alt obiectiv important în planul său a fost acela de a îmbunătăți relațiile cu Statele Unite ale Americii, reușind astfel să reducă cheltuielile cu apărarea, în favoarea celor pentru bunurile de consum. În noiembrie 1985 s-a întâlnit cu președintele Reagan la Geneva pentru a discuta problemele naționale și internaționale. S-au făcut ușoare progrese în acel moment, însă amândoi au fost de acord să participe la un nou summit, în SUA, în 1986.

Când noi tensiuni au început să apară între cele două state puternice, liderii au fost de acord să țină o întâlnire preliminară la Reykjavik, în octombrie 1986. Însă semnele de îmbunătățire a relației s-au văzut clar abia în 1988 când Gorbaciov a lăsat o impresie pozitivă când a făcut o baie de mulțime în New York și a dat mâna cu oamenii. În mai și iunie 1988, președintele Reagan a vizitat Moscova.

După demisie, Gorbaciov a creat Fondul Internațional de cercetare socio-economică și științe politice (Fundația Gorbaciov), Crucea Verde Internațională, Forumul pentru noua politică și co-inițiat crearea Forumului laureaților Premiului Nobel pentru Pace.

Reformele sale au permis multor republici care făceau parte din URSS să-și declare independența. Prin deciziile luate, Gorbaciov a reușit să reducă tensiunile dintre Uniunea Sovietică și Occident. Țările Baltice au aderat la Uniunea Europeană și la NATO. Spre deosebire de Țările Baltice, Belarus, alături de fostele republici sovietice din Asia au devenit autocrații.

Mihail Gorbaciov a acordat un interviu postului britanic BBC News, în 2019, în care vorbea despre conflictul dintre Rusia și țările occidentale, dar și despre amenințarea armelor de distrugere în masă. Ultimul lider sovietic spunea că „lumea se află într-un pericol imens” și le-a cerut tuturor națiunilor să declare că armele nucleare ar trebui distruse.

Asemenea multor figuri istorice, rolul lui Mihail Gorbaciov va putea fi interpretat în multe feluri. Așa cum a spus un fost lucrător din fabrică, într-o declarație acordată ziarului Newsweek, „Gorbaciov a distrus un mare stat… colapsul Uniunii Sovietice a început cu Gorbaciov”, tot la fel, unii critici din vest au văzut căderea comunismului ca fiind „o victorie pentru bunul simț, rațiune, democrație și valori umane comune”.

Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele declanșate de reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului lor de trai este un preț prea mare de plătit pentru democrație.

După ce l-a vizitat pe Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat publicației de știri ale forțelor armate Zvezda: „Ne-a dat tuturor libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”.

Va fi inmormantat langa sotia lui, in cimitirul Novodevici din Moscova.

Mesajul lui Ion Iliescu la moartea lui Mihail Gorbaciov

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a transmis, miercuri, un mesaj după decesul ultimului președinte al URSS, Mihail Gorbaciov.

Ion Iliescu a scris mesajul pe blogul său ioniliescu.wordpress.com.

”Am aflat cu tristețe vestea morții lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice. Oricum ai judeca moștenirea lui, deciziile luate de URSS, sub conducerea sa, au schimbat dinamica relațiilor internaționale. Și în bine, dar și în rău.

Nevoia de schimbare, în Estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. Ăsta era mesajul transmis de Gorbaciov, și a fost bine receptat atât de sovietici, cât și de partenerii din Occident. Că apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietății publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, și acum și a Occidentului dezvoltat.

Mulți au spus că a început schimbarea URSS punând căruța înaintea boilor, cu referire la accentul pus pe democrație și pe libertatea cuvântului. Decizia a fost, cred eu, corectă. Din păcate nimeni nu suferă, acum, de prea multă democrație, și asta se simte în tot ceea ce facem.

A crezut că, în relațiile internaționale, URSS poate pune capăt Războiului Rece. Din păcate, Războiul Rece i-a supraviețuit. Și acum trăim partea cea mai violentă, și mai periculoasă a lui. Gorbaciov a fost, totuși, un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme, în faza cea mai periculoasă a schimbărilor în Europa și în lume.

Personalitatea sa a fost, inevitabil, controversată. Moștenirea lui este judecată, în fosta URSS, prin prisma dezastrului social generat de ”terapiile de șoc”, aplicate după destrămarea Uniunii și formarea CSI. Terapii de șoc de care nu e responsabil. El a fost, în gândirea sa politică, un social-democrat.

Nu pot spune că relațiile României cu URSS, înainte și după 1989, au fost bune. Dar după decembrie 1989 au fost corecte, în vârtejul acela de schimbări contradictorii greu de controlat.

Până la urmă, doar cei care au trăit acele vremuri îi pot judeca moștenirea. Un lucru nu i se poate reproșa: că nu a avut curajul schimbării. Fie și numai pentru asta, va rămâne în istoria agitatului secol XX. Dumnezeu să-l odihnească!”, a scris ion Iliescu, pe blog.