În Europa, extrema dreaptă a înregistrat câştiguri substanţiale în mai multe ţări la alegerile pentru Parlamentul European, ieşind pe primul loc în ţări precum Franţa şi Austria şi pe locul doi în Germania şi Olanda.

Rezultatele parţiale, centralizate la nivelul Uniunii, arată însă că principalele trei grupuri din legislativul european – PPE, Socialişti şi Renew – îşi păstrează în continuare poziţiile şi vor putea forma din nou, împreună, o majoritate confortabilă. Popularii europeni au obţinut cel mai mare număr de mandate, ceea ce înseamnă că Ursula von der Leyen este favorită pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.

Franța

Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, ar fi câştigat alegerile europene din Franţa,cu 31,5% din voturi, de peste două ori mai mult decât coaliţia care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron, care apare la egalitate cu lista de centru-stânga, cu 15% din voturi, potrivit unui exit-poll IPSOS.

RN a adunat mai multe voturi decât ocupanţii locurilor doi şi trei la un loc împreună, observă POLITICO.

Verzii francezi şi naţionaliştii din Reconquête ar avea în jurul a 5 procente – care este pragul minim în Franţa pentru alegerea membrilor Parlamentului European. Prin urmare, viitorul lor acolo rămâne incert până la numărarea voturilor.

Fără a avea o majoritate absolută în Parlamentul francez şi după ce a suferit o înfrângere zdrobitoare în alegerile naţionale, problemele politice ale guvernării lui Macron s-ar putea adânci.

Triumfător, Jordan Bardella, liderul RN, l-a îndemnat pe preşedintele francez Emmanuel Macron să „ţină cont de acest nou context politic” şi să organizeze noi alegeri pentru Parlamentul naţional. Bardella a fost întâmpinat ca un star rock – în acorduri de muzică dance, el a urcat pe scenă la un eveniment electoral al RN la periferia Parisului. „Preşedintele Republicii nu poate rămâne surd la mesajul trimis în această seară de francezi”, a spus el.

Lista centristă a preşedintelui francez Emmanuel Macron a obţinut 15,2% din voturi, potrivit primelor estimări – cu puţin mai mult decât socialiştii, care au obţinut 14,3%.

Aceste rezultate au fost întâmpinate cu emoţii amestecate de către susţinătorii de la sediul Renaissance, partidul lui Macron, mulţi dintre ei suspinând uşuraţi când au văzut că partidul lor a ieşit, totuşi, pe locul al doilea.

Unii dintre susţinătorii lui Macron au aplaudat pentru câteva secunde când au fost anunţate rezultatele. Dar succesul fulminant al partidului de extremă dreapta al lui Jordan Bardella le-a estopmpat entuziasmul, notează POLITICO.

Șeful partidului de dreapta conservator „Adunarea Națională”, care câștigă alegerile pentru Parlamentul European în Franța, Bardella, care s-a opus livrărilor europene de rachete către Kiev pentru atacuri în interiorul teritoriului Rusiei, a declarat că francezii resping politica promovată de Macron: „În această seară, deasupra Franței s-a ridicat un vânt de speranță și acesta este doar începutul.”

UPDATE

Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Națională a Franței, în țară vor avea loc alegeri anticipate. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a stabilit alegeri anticipate pentru Parlamentul francez pe 30 iunie, după victoria partidului de dreapta al lui Marine Le Pen la alegerile pentru Parlamentul European.

Germania

Sondajele făcute la ieșirea la urne arată că CDU (centru-dreapta, partidul Ursulei von der Leyen, dar aflat în opoziție în Bundestag) a câștigat previzibil, peste 30% din voturi.

Surpriza vine însă de la extrema dreaptă, AfD, care a crescut cu peste 5% și a ajuns pe locul al doilea, cu 16,5% din voturi, în timp ce social-democrații lui Olaf Scholz (SPD) au doar 14%. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este cea mai puternică forţă politică în fosta Germanie de Est comunistă la alegerile europene, conform proiecţiilor postului public ARD.

Se estimează că AfD se va plasa pe locul al doilea la nivel naţional, stimulat de o performanţă deosebit de puternică în fostele state estice, unde proiecţiile arată că alegătorii au favorizat AfD şi alţi populişti.

Proiecţiile ARD arată că AfD are 27,1% din voturi în landurile fostei Germanii de Est, inclusiv în capitala Berlin.

Pe locul al doilea s-a clasat Uniunea Creştin-Democrată conservatoare, cu 20,7%, urmată de formaţiunea populistă Sahra Wagenknecht Alliance (BSW), cu 13,1%, conform proiecţiilor. BSW combină politica socială de stânga cu o poziţie anti-imigranţi şi critici la adresa Uniunii Europene.

Verzii s-au prăbușit, de la peste 20%, la doar 12%.

Austria

Potrivit primelor sondaje făcute la ieșirea de la urne, partidul de extremă dreaptă (FPÖ) conduce în alegerile pentru Parlamentul European cu 27%, cu aproape 10% mai mult decât la ultimele alegeri europene, în 2019.

Partidul cancelarului Nehammer, ÖVP (centru-dreapta) a pierdut peste 11 procente, până la 23,5%, un scor apropiat de cel al socialiștilor austrieci (SPO).

Olanda

Estimarea, după trei zile de vot, este că alianța de stânga Partidul Muncii/Stânga Verde a obținut 21,6% din voturi, urmat de PVV (extrema dreaptă) cu 17,7% din voturi. Partidele de centru-dreapta au obținut scoruri cuprinse între 8 și 12%.

Bulgaria

Partidul GERB, la lui Boiko Borisov, afiliat PPE, a obținut peste 26% din voturi, ceea ce înseamnă că va aduce opt locuri în Parlamentul European pentru PPE. Este urmat de PP-DB (Renew) cu 15,7%, urmat, la mică distanță, de extrema dreaptă (Renașterea) cu 15,4%.

Candidata ‘cap de listă’ a Partidului Popular European (PPE), Ursula von der Leyen, s-a arătat duminică încrezătoare că rezultatul obţinut de partidul său, Uniunea Creştin-Democrată din Germania (CDU), va fi urmat de unul de asemenea pozitiv la nivelul Uniunii Europene.

”Este un rezultat mare. Acum trebuie să repetăm asta în Europa, am încredere că vom obţine acest lucru în această noapte”, a spus Von der Leyen într-un mesaj prin videoconferinţă adresat CDU, în cadrul unui eveniment organizat la Hotel Stanhope din Bruxelles, situat în apropierea sediului PPE.

Actuala şefă a Comisiei Europene a ţinut să mulţumească liderului CDU, Friedrich Merz, şi liderului Uniunii Creştin-Sociale (aliatul bavarez al CDU), Markus Soder, dar şi preşedintelui PPE, Manfred Weber.

Grupul Partidului Popular European (PPE) a obţinut 66 de locuri în primele opt ţări cu estimări centralizate de Parlamentul European până la ora locală 19.30 (20.30 ora României), urmat de grupul Socialiştilor şi Democraţilor europeni, cu 35 de locuri, şi Verzi cu 23 de locuri.

Potrivit centralizării rezultatelor bazate pe estimări din Austria, Germania, Cipru, Grecia şi Olanda, Bulgaria, Croaţia şi Malta, PPE a obţinut în total 66 de locuri, capitalizând victoriile obţinute la vot de CDU-CSU în Germania, Noua Democraţia în Grecia, GERB în Bulgaria şi Uniunea Democrată Croată (HDZ) în Croaţia.

În pofida înfrângerii în alegeri a Partidului Social-Democrat german, ajuns abia pe locul al treilea în ţară, grupul S&D a adunat până acum 35 de locuri, iar grupul Verzi/ALE (Verzi/ Alianţa Liberă Europeană) este pe locul al treilea cu 23 de locuri.

Grupul Renew Europe a adunat şi el 22 locuri în cele opt ţări, iar Identitate şi Democraţie (ID) – 13 locuri, datorită rezultatelor bune obţinute în Austria şi Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a părăsit grupul ID face ca locurile sale, nu mai puţin de 19, să nu fie atribuite acestuia.

Grupul GUE/NGL (Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică) a obţinut şi el 10 locuri, iar Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) trei locuri până acum.

Malta

În cel mai mic membru al Uniunii Europene, Malta, Partidul Laburist, aflat la guvernare, a suferit pierderi semnificative la alegerile europene de duminică, potrivit unor prime rezultate parţiale.

În pofida acestor rezultate, premierul maltez Robert Abela a vorbit duminică despre o victorie „solidă” în capitala Valletta. Insulei mediteraneene cu circa 500.000 de locuitori îi sunt atribuite şase mandate în Parlamentul European.

Potrivit previziunilor din timpul după-amiezii, trei din aceste mandate vor reveni laburiştilor. Opoziţia conservatoare, Partidul Naţionalist, se poate aştepta la două sau trei mandate.

Actuala preşedintă a Parlamentului European, Roberta Metsola, din partea Partidului Naţionalist, şi-a asigurat un loc în noul Parlament European.

Campania electorală a Partidului Laburist a fost marcată de un scandal de corupţie în care a fost implicat fostul premier maltez Joseph Muscat.

Polonia

Coaliţia Civică (KO) a premierului polonez Donald Tusk ar urma să câştige alegerile europene de duminică, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne, făcând un pas spre afirmarea ca forţă dominantă în ţară după o campanie dominată de preocupări legate de securitate.

Cu un război care face ravagii în Ucraina şi o criză a migranţilor la graniţa cu Belarus, Tusk a încadrat votul din Polonia ca o alegere între un viitor sigur într-o ţară aflată în inima Uniunii Europene sau unul mai periculos în cazul în care ar fi câştigat partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), cunoscut pentru conflictele sale cu Bruxelles-ul.

„Am arătat că alegerile noastre, eforturile noastre, au o dimensiune mult mai largă decât problemele noastre naţionale (…) am arătat că suntem un far de speranţă pentru Europa”, a declarat el în faţa susţinătorilor după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor.

Potrivit sondajului la ieşirea de la urne IPSOS, KO a obţinut 38,2% din voturi, devansând PiS, care a obţinut 33,9%. Partenerii KO în coaliţia guvernamentală proeuropeană care a preluat puterea în decembrie, formaţiunea de centru-dreapta A Treia Cale şi Stânga, au obţinut 8,2% şi, respectiv, 6,6%. Partidul de extremă-dreapta Confederaţia a obţinut 11,9%.

Dacă se confirmă, rezultatul ar marca sfârşitul unei serii de zece ani de rezultate electorale pe primul loc pentru PiS.

PiS spune că Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, este aservit vecinului mai mare al Poloniei, Germania, şi îl acuză de ipocrizie pentru că a criticat politicile dure ale PiS faţă de migranţii de la graniţa cu Belarus în timp ce se afla în opoziţie, înainte de a implementa măsuri similare în guvern.

Rezultatele finale vor fi probabil anunţate luni.

Finlanda

n Finlanda, partidul Alianţa de Stânga a făcut un progres spectaculos, cu 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019, conform rezultatelor bazate pe numărarea a 99% din buletinele de vot.

„Nu aş fi putut visa niciodată la astfel de cifre”, a declarat Li Andersson, liderul Alianţei de Stânga.

Prin urmare, partidul va avea trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în Parlamentul European, comparativ cu doar unul la alegerile anterioare.

Coaliţia Naţională de centru-dreapta a premierului Petteri Orpo şi-a consolidat câştigurile, obţinând aproape 25% din voturi, în creştere cu aproape patru puncte procentuale.

Partidul Finlandezilor, o formaţiune de extremă dreapta care face parte din coaliţia guvernamentală, a scăzut la 7,6%, adică o diminuare de 6,2 puncte procentuale, şi ar urma să obţină un singur loc.

„Acesta este un semnal de alarmă pentru partidul nostru”, a declarat Sebastian Tynkkynen, care va fi singurul ales, pentru postul public Yle.

Suedia

În Suedia, Verzii au făcut un progres şi au câştigat 15,7% din voturi, o creştere de 4,2 puncte procentuale, conform unui sondaj la ieşirea de la urne realizat de postul de televiziune SVT.

Partidul de Stânga a ajuns la 10,7% (+4 puncte procentuale), în timp ce Democraţii Suedezi, de extremă dreapta, au pierdut 1,4 puncte procentuale, scăzând la 13,9%.

Social-democraţii şi-au menţinut poziţia şi au rămas în frunte, cu 23,1%.

Danemarca

În Danemarca, într-un peisaj politic foarte fragmentat, Partidul Popular Socialist este în frunte şi este în mod clar în creştere, cu 5,2 puncte procentuale faţă de 2019, cu 18,4%, conform unui exit-poll prezentat de televiziunea publică DR.

Partidul Social Democrat, aflat în fruntea coaliţiei de guvernare, ar urma să scadă la 15,4%. Cele două partide urmează să câştige fiecare trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în PE.

Peste nouă milioane de români au votat la alegerile europarlamentare

Peste nouă milioane de români şi-au exprimat opţiunile la alegerile europarlamentare, mai mult de 50%, şi cu aproape 400.000 mai puţini la cele locale.

Votul românilor din străinătate pentru alegerile europarlamentare s-a finalizat luni dimineaţă, la ora 8.00, odată cu închiderea ultimelor secţii de votare care rămăseseră deschise, de pe Coasta de Vest a SUA şi din Canada.

Conform datelor AEP, în străinătate au votat 215.994 de români. Cele mai multe voturi, 56.713, au venit din Republica Moldova, urmată de Marea Britanie (31.212 voturi) și Germania (25.397 de voturi).

Votul în străinătate la alegerile europarlamentare s-a desfăşurat pe durata a 34 de ore și începuse încă de sâmbătă, în Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României.

În ţară, unde votul s-a încheiat duminică, la ora 22.00, au votat la alegerile pentru Parlamentul European 9.445763 de români, fiind înregistrată o prezenţă de 52,42%.