27 aprilie 2024, 11:58

Alimentația ”carpato-danubiană”, în centrul unui proiect privind comportamentul alimentar sănătos

Universitatea Babeş-Bolyai va testa efectele alimentaţiei „Carpato-Danubiene”, care respectă principiile dietei mediteraneene, dar cu produse româneşti. Rectorul Daniel David se oferă ”cobai”.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a anunţat, luni 4 martie, de Ziua Mondială a Obezităţii, că iniţiază proiectul „CARPO” ce vizează construirea unui comportament alimentar sănătos, în care testează efectele unui anumit tip de alimentaţie. „CARPO este acronimul alimentaţiei «Carpato-Danubiene», validată preliminar la nivelul unor grupuri de experţi şi recomandată în ţară recent de către Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (FRDNBM), de Societatea Română de Endocrinologie (SRE) şi de către Forumul Român de Obezitate (FORO)”, precizează Universitatea, într-un comunicat. (CARPO este şi zeiţa greacă care proteja recoltele şi alimentaţia).

Proiectul  îşi propune să asigure validitate ştiinţifică avansată şi să pună acest model într-un context bio-psiho-social prin care să fie mai uşor de implementat şi asimilat pe scară largă şi să fie promovat de specialiştii în domeniu şi în politici publice.

Etapele proiectului

Astfel, proiectul CARPO propus implică mai multe etape. Mai întâi, prin implicarea specialiştilor în ştiinţele nutriţiei de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBBMed), în prima jumătate a anului 2024 vor fi analizate biochimic produse româneşti care pot înlocui produse mediteraneene/nordice, respectându-se însă principiile alimentaţiei mediteraneene/nordice. În urma acestui demers, în toamna acestui an se va stabili o alimentaţie „Carpato-Danubiană” prin implementarea unor produse şi meniuri-diete diverse.

Tot începând din toamna anului 2024, alimentaţia „Carpato-Danubiană” va fi testată în studii clinice controlate, implicând Cantina UBB, Clinica Universitară de Psihologie, care va analiza implicaţiile pe sănătate mintală şi mecanismele de aderenţă (inclusiv de modificări cognitiv-comportamentale în comportamentul alimentar), precum şi diverse structuri UBBMed, care, prin laboratoarele existente (ex. UBB-STEM şi din cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie şi a Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică), în colaborare şi cu alţi specialişti necesari, vor analiza implicaţiile biomedicale.

Concluziile şi implicaţiile practice, bazate pe dovezi ştiinţifice, vor fi formulate la începutul anului 2025.

Din toamnă, „meniuri test”

Contactat de Edupedu.ro, rectorul UBB, Daniel David, a explicat că din toamnă „la cantină vor fi meniuri gândite în această logică, iar studenţii care vor dori să participe la studiu, conform procedurilor oricărui studiu de acest tip, vor semna un consimţământ informat. Cei care nu doresc să participe vor rămâne pe varianta de meniu pe care o avem şi acum”.

Rectorul a precizat că se va înscrie alături de studenţi în studiu şi a explicat cum se desfăşoară o astfel de cercetare. „La fel ca studenţii care vor participa la studiu, nu ştiu dacă o să nimeresc în grupul de control sau în grupul cu dieta schimbată, pentru că distribuirea participanţilor în cele două grupuri o să fie random. În cazul cercetărilor în domeniul dietelor, aceasta este procedura de studiu: nu alegi tu să intri în grupul de control sau cu dieta schimbată, ci eşti distribuit randomizat în cele două grupuri. La final, indiferent de stilul de viaţă al participanţilor, care este foarte probabil să fie similar în ambele grupuri, diferenţa majoră va fi legată de ce mănânci timp de câteva luni. Există factori care pot să conteze, dar sunt distribuiţi în ambele grupuri atunci când ele sunt alcătuite randomizat”, a declarat Daniel David.
Potrivit oficialului, studiul va fi derulat la cantină „în jur de 4 luni”.

„Ceea ce facem noi acum lipseşte de fapt peste tot în România”

„După ce vom vedea rezultatele, mă aştept ca tot mai mulţi să aleagă de la cantină pachetul alimentar Carpato-Danubian. Ceea ce facem noi acum lipseşte de fapt peste tot în România când oamenii vin cu tot felul de diete, dar cărora le lipsesc studiile controlate. Cei mai mulţi se bazează pe teorii şi studii de laborator, care ca etape iniţiale sunt în regulă, dar în final trebuie testate în studii controlate”, a adăugat David.

Acesta a precizat că în prezent nu ţine „o anumită dietă, am un comportament alimentar sănătos, dar nu neapărat într-o formă controlată. În română, când spunem «dietă» ne gândim la ceva ce implementăm pe termen scurt pentru a slăbi sau a controla o boală, dar ar trebui să însemne un comportament alimentar sănătos”.

„Dacă va funcţiona eficient – şi mă aştept la acest rezultat, pentru că în această direcţie sunt consecinţele dietei deja validate, iar acum doar produsele sunt diferite – mă aştept să extindem studiile pe grupe de vârste diferite şi să putem recomanda ca seturi de politici publice pentru un comportament alimentar sănătos, inclusiv în şcoli”, a continuat David.

Rectorul UBB a precizat că „dacă ne uităm în rankingurile internaţionale, dieta mediteraneeană este considerată dieta cu cea mai mare validitate ştiinţifică în raport cu ceea ce aşteptăm din punctul de vedere al comportamentului alimentar sănătos. Această dietă a fost deja adaptată de un grup de specialişti în forma dietei «Carpato-Danubiene» – ceea ce înseamnă că încerci să utilizezi produse de pe acest teritoriu. Această variaţie Carpato-Danubiană a fost recomandată deja de grupul de experţi, fără să avem în spate un studiu naţional. Asta încercăm să facem, este foarte probabil să aibă aceleaşi efecte, dar trebuie să vedem într-adevăr dacă conţinutul produsului din Transilvania sau Moldova este similar cu cel din zona mediteraneenă. Vom construi pachetul alimentar pe care o să-l testăm şi vedem impactul asupra sănătăţii psihologice şi fizice”.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol