28 iunie 2024, 3:42

Amenințările hibride care transcend frontiere și ideologii, o provocare pentru națiunile democratice

Cum putem proteja valorile democratice comune, cum va arăta Europa următorilor 5 ani și cum putem construi o societate mai bună pentru viitor? La aceste întrebări au răspuns cu Silvia Tăbușcă, director al Centrului pentru Drepturile Omului și Migrație al Universității Româno-Americane, și jurnalistul Robert Lupițu, redactor șef Calea Europeană, invitații emisiunii ”Serviciul de noapte cu Maria Țoghină” de la Radio România Actualități.

Analizând rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, Silvia Tăbușcă și Robert Lupițu au precizat că măsurile luate la nivelul UE și de către autoritățile din statele membre, de limitare a dezinformărilor și știrilor false, au fost eficiente dar este necesară continuarea eforturilor pe această direcție.

“Având în vedere politicile Uniunii Europene și conștientizarea la nivel național a pericolelor pe care extremele de stânga și de dreapta le pot genera în plan european și național, eu cred că acest val extremist va fi diminuat peste cinci ani de zile, nu cred că va crește. Valul a fost generat de anumite situații de polarizare socială în diverse țări. Toate aceste aspecte sunt din ce în ce mai conștientizate atât la nivel european, cât și la nivel național și sunt politici, chiar structuri instituționale care vor fi dezvoltate sau au fost dezvoltate pentru a combate astfel de fenomene, care creează polarizare socială, falii sociale, conflicte sociale la nivel european”, spune Silvia Tăbușcă, director al Centrului pentru Drepturile Omului și Migrație al Universității Româno-Americane.

În acest context, Silvia Tăbușcă speră ca interesul pentru partidele extremiste să fie în scădere în perioada următorare și ca alegerile europene din 2029 să aducă în prim plan partide de centru-stânga, centru-dreapta, iar extremele stânga-dreapta să fie diminuate.

Jurnalistul Robert Lupițu analizează avansul extremei drepte din dublă perspectivă, cumpătat și alarmist.

Varianta cumpătată este cea în care ne uităm la avansul extremei drepte și vedem că nu este puternic, un impact destabilizator. Sigur, sunt elemente, sunt anumite suișuri și coborâșuri, de exemplu extrema dreaptă din Franța, din Austria, care a câștigat… într-adevăr, în cinci din din cele șase state fondatoare ale Uniunii Europene extrema dreaptă, este fie pe primul loc, fie pe locul doi la aceste alegeri. Însă, dacă ne uităm la mandate, lucrurile nu stau atât de roz pentru extrema dreaptă. Pe componenta alarmistă, ar trebui să vedem faptul că grupurile suveraniste și grupul de extremă dreapta, împreună ca număr de mandate adunate, au aproape cât social-democrații europeni, care sunt a doua forță politică. Da, este un unghi al alarmist din care putem privi această chestiune”, spune jurnalistul Robert Lupițu, redactor șef caleaeuropeană.ro.

Pentru a nu ajunge să avem o extremă-dreaptă mai puternică sau una care să fie tentantă pentru anumite forțe de centru-dreapta în 2029, soluția avansată de Robert Lupițu este refacerea punții de încredere între decidenți și cetățeni.

Aceasta înseamnă că la nivelul Uniunii Europene, dincolo de politici, trebuie să existe o campanie de comunicare cât se poate de pozitivă, de reală, orientată spre beneficiile pe care le aduce Uniunea Europeană și cât de importante sunt politicile de la Bruxelles.

Situația din România

În opinia invitaților Serviciului de noapte, rezultatul votului pentru alegerile europarlamentare arată că românii au reconfirmat și au girat alianța celor două mari partide, PSD-PNL.

“Nu știu în ce măsură sloganul “stabilitate și dezvoltare” a ajuns la români sau asta a fost ceea ce i-a convins. A contat foarte mult în ecuația votului componenta legată de comasarea alegerilor. Avansul pe care îl avem din partea forțelor centrifuge este neplăcut, cu toate acestea, nu este majoritar! Cred că rezultatele la aceste alegeri, dacă este să ne raportăm la sondajele care le-au precedat și temerile care au alimentat perioada preelectorală, arată destul de bine pentru viitorul României europene cu condiția ca cele două partide din coaliția de guvernare să-și asume acest lucru.Robert Lupițu, redactor șef caleaeuropeană.ro .

România este unul dintre cele mai sigure state europene în care nu avem probleme majore din punct de vedere a siguranței cetățeanului.

Silvia Tăbușcă adaugă, însă, că se observă o creștere a criminalității organizate.

“Este neplăcut să constatăm că această formă de criminalitate organizată, în special cea transfrontalieră, este asociată tot mai mult cu actori statali și chiar actori politici. Recent, dacă ne uităm la aceste regrupări transnaționale de trafic de migranți, care erau asociate cu persoane din instituții, ne duc în zona aceasta care nu favorizează foarte mult sistemul instituțional din România și este clar că partidele politice și viitoarele structuri de guvernare, care anul următor vor prelua puterea, vor trebui să se uite mai mult, în special, pe criminalitatea transfrontalieră, mai ales în contextul integrării României în spațiul Schengen”. Silvia Tăbușcă

Practic, atrage atenția Silvia Tăbușcă, pentru grupările de criminalitate organizată va fi un spațiu de maxim interes și vor fi presiuni din partea grupărilor transnaționale de a coopera sau chiar de a controla elite politice, decidenți instituționali pentru a putea să își desfășoare activitățile în acest spațiu.

Mai multe despre cum construim o societate rezilientă la dezinformare, cum putem combate grupările de criminalitate informațională, dar și despre rolul mass-media în consolidarea democratiei, aici:

Silvia Tăbușcă este lector la Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane, Director al Centrului pentru Drepturile Omului și Migrație din cadrul aceleiași Universități, coordonator al „Programului de securitate umană al Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică”.

Activează în domeniul protecției internaționale a drepturilor omului de peste 15 ani, cu expertiză în materia nediscriminării și, mai recent, a „securității umane”.

Este consultant, cercetător și trainer, lucrând cu ONU, Interpol, Consiliul Europei, dar și cu instituții ale UE.

Evaluator extern al Comisiei Europene în numeroase proiecte, dar și evaluator independent pentru propuneri de cercetare științifică națională, invitata ediției deține un post-doctorat la Academia Română, un doctorat în drept și un Master în „Drept internațional public” la Universitatea din București și a absolvit programul de studii avansate de masterat în “Dreptul intercultural al drepturilor omului” de la Universitatea St. Thomas, Miami, Florida.

Robert Lupițu este redactor-șef al publicației online caleaeuropeana.ro, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO.

Laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria” Editorial” și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”, Robert Lupițu face parte din “Global Shapers Community”, o inițiativă Forumului Economic Mondial, și este “Young Strategic Leader” în cadrul inițiativelor Institutului Aspen.

Din 2019, Robert este și membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol