Unul dintre cele mai puternice instrumente din medicina modernă a fost afectat. Asta are legătură directă cu creșterea rezistenței la antibiotice. În ciuda faptului că antibioticele ar trebui utilizate numai în cazuri justificate, acestea sunt de obicei prescrise fără o bază științifică adecvată.

„Antibioticele nu au efect de profilaxie sau de protecție. Faptul ca începi sa iei un antibiotic încă de la începutul infecției nu înseamnă că vei fi protejat împotriva suprainfecției bacteriene. Dimpotrivă – flora fiziologică va fi distrusă și asta va slăbi organismul”, avertizează Agnieszka Mastalerz-Migas, consultantă poloneză la nivel național în medicina de familie.

Conform sondajului Eurobarometru din toamna anului 2022, numai jumătate dintre respondenții din Europa știu că antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor. 

Multe persoane le folosesc nejustificat sau într-o manieră în care, atunci când în mod subiectiv consideră că se simt mai bine, pur si simplu renunță să mai ia antibioticele, deși medicul le-a prescris tratamentul pentru un anumit număr de zile.

Doar trei din zece europeni care au participat la sondaj știau că utilizarea antibioticelor ar trebui să înceteze numai după încheierea tratamentului complet și, de asemenea, că antibioticele își pierd eficacitatea dacă sunt folosite fără să fie necesar.

România este cunoscută ca țara în care cetățenii au un acces facil la antibiotice, multe dintre acestea fiind eliberate fără prescripție medicală, dar în această statistică, datele arată că doar 21% dintre români au administrat un antibiotic în ultimul an, sub media europeană de 23%.

În schimb, românii obișnuiesc să administreze cel mai des antibiotice atunci când sunt răciți, depășind cu mult media europeană la acest capitol, informează comunicatul Comisiei Europene.

De asemenea, un studiu Sore Throat & Antibiotic Resistance (STAR), inițiat de Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) cu sprijinul Reckitt, realizat în mai 2022 și dat publicității în această săptămână, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice pentru o durere în gât. Studiul a constatat că „mulți români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât și nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice”, potrivit comunicatului oficial.

---