Calendaristic, de la 1 martie am intrat în anotimpul primăverii, dar astronomic ea începe din momentul echinocţiului de primăvară care se produce în jurul datei de 20 martie. În ziua echinocţiului de primăvară este sărbătorită şi Ziua Internaţională a Astrologiei, pentru a coincide cu începutul anului astrologic, momentul când Soarele intră în semnul tropical din Berbec.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.

Ce este Echinocţiul de primăvară

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

La momentul echinocţiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers. În aceste regiuni, echinocţiul marchează începutul toamnei astronomice.

Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte şase luni.