7 decembrie 2023, 19:26

Atenție la meningoencefalită! Medicii recomandă profilaxia prin vaccinare

Meningita este inflamația meningelui/spațiului subarahnoidian (spațiul între foițele interne care învelesc creierul și măduva spinării). Encefalita este inflamația parenchimului cerebral (creier).

Cele două entități: meningita și encefalita pot fi boli separate, dar uneori sunt inflamate ambele segmente și diagnosticul este de meningoencefalită.

Meningita acută infecțioasă poate fi de etiologie bacteriană, virală, fungică sau parazitară, avertizează Conf univ dr. Lăzureanu Voichița, de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara.

Meningita bacteriană este cea mai severă formă de meningită, cu mortalitate înaltă și sechele neuro-psihice importante (scăderea funcției intelectuale, tulburări de memorie, convulsii, abcese cerebrale sau vertebrale, cloanozari, etc).

Cele mai frecvente bacterii care determină meningita sunt:

  • pneumococi (streptococcus pneumoniae)
  • meningococi (neisseria meningitidis)
  • haemophilus influenzae tip B
  • staphilococi (staphilococcus spp)

Meningita virală este frecvent secundară și determină de obicei forme mai ușoare de boală.

Cele mai frecvente virusuri care determină meningita sunt:

  • enterovirusurile (Coxsackie, Echo)
  • herpesvirusuri (herpes simplex, varicello-zosterian, Epstein-Barr, citomegalvirusul)
  • virus urlian (oreion)
  • arbovirusuri (ex. West-Nile virus)

Meningitele fungice si parazitare apar la persoane cu imunosupresie (infectia cu HIV/SIDA, boli onco-hematologice, vârstnici)

Transmiterea poate fi respiratorie, digestivă, traumatică sau sangvina (de exemplu post proceduri chirurgicale invazive). Otitele, mastoiditele, sinuzitele, pneumonia (mai ales cea pneumococica) sau dispozitivele implantate cerebrale/vertebrale pot reprezenta condiții predispozante.

Clinic avem triada clasica:

  • febra,
  • durere de cap (cefalee), care nu cedează la antialgice
  • rigiditatea cefei (cel mai frecvent dintre semnele meningiene).

Alte simptome pot fi:

  • vărsătura de tip central
  • fotofobia (sensibilitatea la lumina)
  • poziția “in cocos de pusca” sau alte semne de iritație meningeană.

La nou-născuți sau la copii mici apare și bombarea fontanelei anterioare. În meningita meningococica apar rapid petesii (leziuni purpurice) prin tulburări masive de coagulare.

Puncția lombară este manevra prin care obținem lichidul cefalorahidian (LCR), care are modificări particulare ce fac diferența între diferitele tipuri de meningită (bacteriană, virală, fungică,etc).

Analizele bacteriologice, serologice, virusologice, fungice sau parazitare sunt cele prin care se identifică germenele (din lichid cefalorahidian, sânge, exudate) și ne ajută în conduita terapeutică.

Învestigațiile imagistice (computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară) sunt importante în diagnosticul diferențial (tumori, abcese, accidente vasculare cerebrale).

Tratamentul trebuie început cât mai rapid și trebuie să includă medicație:

  • etiologică: antibiotice pentru meningitele bacteriene, antivirale pentru meningitele virale, antifungice sau antiparazitare (antiprotozoare, antihelmintice, antinematode)
  • patogenă: depletive, corticoterapie, anticonvulsivante, reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica, anticoagulante
  • simptomatică: antialgică, antitermică, antiemetică, etc.

Profilaxia prin vaccinare (antibacteriana si antivirala) este extrem de importantă în prevenirea îmbolnăvirii și a complicațiilor/sechelelor care pot apărea, atât la copii cât și la adulți.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol