Cele mai periclitate 12 situri de patrimoniu din Europa, selectate pentru Programul 7 cele mai periclitate 2022 (7 most endangered programme 2022), tocmai au fost anunțate de Europa Nostra – Vocea Europeană a Societății Civile pentru Patrimoniul Cultural și Natural – și Institutul Băncii Europene de Investiții, transmite Radio Reșița.

Cele mai periclitate 12 monumente și situri de patrimoniu în Europa pentru 2022 sunt:

• Băile Neptun, Băile Herculane, ROMANIA
• Podul Zogu, ALBANIA
• Récollets Convent, Nivelles, BELGIA
• Satul Doel și Peisajul Cultural, BELGIA
• Orașul Grădină La Butte Rouge, lângă Paris, FRANȚA
• Centrul istoric Stolberg, GERMANIA
• Palatul Orléans-Borbón, lângă Cádiz, SPANIA
• Sinagoga din Híjar/Biserica Sf. Antonie, Híjar, SPANIA
• Zona industrială a Lövholmen, Stocolm, SUEDIA
• Fortăreața Crèvecoeur, Den Bosch, OLANDA
• Compoziții Sculpturale Buchach  Primărie, UCRAINA
• Palatul Sanguszko, UCRAINA

Selecția a fost întocmită în baza semnificației patrimoniului și a valorii culturale remarcabile a fiecărui sit, precum și datorită pericolului grav cu care se confruntă în prezent. Nivelul de angajament al comunităților locale și angajamentul părților interesate publice și private de a salva aceste situri sunt considerate valori cruciale. Un alt criteriu de selecție a fost potențialul acestor situri de a acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea durabilă și ca un instrument de promovare a păcii și a dialogului în localitățile lor și în regiunile extinse.

Cele 12 situri de patrimoniu în pericol au fost selectate pe lista scurtă de un Comitet Consultativ internațional, format din experți în istorie, arheologie, arhitectură, conservare, analiză de proiecte și finanțare. Nominalizările pentru Programul 7 cele mai periclitate 2022 au fost depuse de organizații membre, organizații asociate sau membri individuali ai Europa Nostra din toată Europa, precum și de membri ai Alianței pentru Patrimoniu European.

Băile Neptun, Băile Herculane, România

Amplasată între un versant de munte abrupt și râul Cerna din sud-vestul României, clădirea Băile Neptun face parte din orașul termal Băile Herculane, una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa. Primele înregistrări documentate despre Băile Herculane datează din anul 153 d.Hr. De atunci, situl s-a aflat sub domnie romană, maghiară, otomană și austro-ungară.

Clădirea  Băilor Neptun a fost construită între 1883 și 1886, după planurile arhitectului Alpár Ignat, ca parte a Ansamblului Casino care a fost proiectat de către arhitectul austriac Wilhelm von Doderer. Situată pe un teren îngust, Băile Neptun au o suprafață totală de aproape 4.000 mp, adăpostind 63 de săli individuale de baie pentru tratament sau masaj și patru piscine comune de dimensiuni mai mari.

Proiectată în stil eclectic, clădirea Băilor Neptun are o fațada principală tratată cu cărămidă aparentă, finisată parțial cu tencuială și îmbogățită cu ornamente. La momentul construirii sale, clădirea era cel mai modern spa din Europa. Centrul său de tratament medical s-a lăudat cu medici renumiți, precum și cu vizite ale personalităților eminente ale vremii care au venit să se bucure de activitățile culturale și de agrement oferite. Printre cei mai de seamă invitați s-au numărat membrii familiei regale habsburgice, printre care împărăteasa Elisabeta a Austriei – cunoscută sub numele de Sissi – și împăratul Franz Josef.

După căderea comunismului în România în 1989, stațiunea istorică Băile Herculane a continuat să se degradeze, inclusiv remarcabilele Băi Neptun, care au fost abandonate și au căzut în decădere odată cu abandonul total al clădirii din 2004 încoace. În ciuda faptului că au fost declarate monument de clasa A în anul 1980, Băile Neptun au suferit o degradare continuă, din cauza infiltrațiilor de apă și a intervențiilor neconforme executate după privatizare. Din cauza lipsei de finanțare, doi pereți structurali și un acoperiș s-au prăbușit în 2019. Ulterior o serie de intervenții temporare au fost executate cu ajutorul societății civile sub coordonarea unei echipe de voluntari, dar clădirea continuă să se degradeze în ritm alert.

Nominalizarea Băilor Neptun la Programul 7 Cele mai Periclitate 2022 a fost făcută de Asociația Locus, un ONG românesc cu sediul la Timișoara. Asociația Locus a fost creată în 2017 de tineri studenți și absolvenți arhitecți cu scopul ambițios de a salva complexul termal istoric sub platforma numită Herculane Project.

Ca strategie pe termen scurt, Asociația Locus propune o serie de mese rotunde cu părțile interesate și potențiali donatori pentru un proiect de restaurare și finalizarea lucrărilor de intervenție de urgență. Pe termen lung, aceștia propun ca Băile Neptun să-și păstreze funcția actuală de spa medical, dar cu funcțiuni adăugate de wellness, funcțiuni comerciale și sociale într-un sistem integrat. De asemenea, se recomandă continuarea unui parteneriat public-privat între administrația locală și ONG, care ar deveni manager de proiect al unui grup mai larg de părți interesate cu obiective clare.

Primarul orașului stațiune Băile Herculane, Cristian Miclău, a declarat: „Primăria Orașului Băile  Herculane împreună cu toți factorii implicați a reușit să aducă imobilul Băile Neptun de la o clădire monument istoric de interes național la o clădire monument istoric de interes european. Imobilul Băile Neptun a fost selecționat în cele mai periclitate 12 situri de patrimoniu din Europa, selectate pentru Programul 7 cele mai periclitate 2022. Primăria orașului Băile Herculane a făcut toate demersurile necesare pentru salvarea monumentului istoric Băile Neptun, dar datorită situației juridice complicate nu a fost posibilă obținerea vreunei finanțări. Dorința incontestabilă a Orașului Băile Herculane de a salva monumentul istoric Băile Neptun constituie un angajament al comunității locale, în toate acțiunile care vor urma pentru reabilitarea acestei minunate clădiri istorice. Orașul Băile Herculane mulțumește pe această cale tuturor factorilor implicați, în obținerea rezultatelor bune de până acum.”

Președintele Executiv al Europa Nostra, Prof. Dr. Hermann Parzinger, a declarat: „Aceste situri periclitate de pe lista scurtă sunt o reamintire a faptului că moștenirea noastră comună este fragilă. Prin publicarea acestei liste scurte, Europa Nostra își exprimă solidaritatea și sprijinul comunităților locale și organizațiilor societății civile din Europa care s-au angajat să salveze aceste situri. Aceștia pot conta pe noi și pe rețeaua noastră de membri și parteneri pentru a ne folosi vocea și a acționa în apărarea acestor 12 situri de patrimoniu aflate în pericol. Aceste situri spun istoria noastră comună și pot acționa precum catalizatori pentru dezvoltarea durabilă, coeziunea socială și dialogul intercultural.”

Decanul Institutului Băncii Europene de Investiții, Francisco de Paula Coelho, a declarat: „Patrimoniul cultural este o resursă cheie pentru identitatea, atractivitatea și creșterea economică a Europei. Este vorba despre mult mai mult decât „pietre și oase” din trecut; astăzi, contribuie la caracterul distinct al Europei în toate dimensiunile sale, urbane și rurale, regionale și naționale. Acesta este motivul pentru care Institutul BEI este mândru să sprijine Programul 7 cele mai periclitate, pe care îl implementăm împreună cu Europa Nostra din 2013, cu scopul de a proteja și promova moștenirea culturală a Europei”.

Lista finală a celor mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa va fi dezvăluită în primăvara anului 2022.

Programul 7 cele mai periclitate este condus de Europa Nostra în parteneriat cu Institutul Băncii Europene de Investiții. De asemenea, are sprijinul programului Europa Creativă al Uniunii Europene. Lansat în 2013, acest program face parte dintr-o campanie a societății civile pentru a salva patrimoniul cultural în pericol al Europei. Crește gradul de conștientizare, pregătește evaluări independente și propune recomandări de acțiune. Acesta oferă, de asemenea, un grant de 10.000 EUR per site listat pentru a ajuta la implementarea unei activități convenite care va contribui la salvarea sitului. În cele mai multe cazuri, listarea unui sit periclitat devine catalizator și stimulent pentru mobilizarea sprijinului public sau privat necesar, inclusiv finanțare.

---