Criză climatică și dezastru climatic au fost ieri. Azi vorbim deja de urgență climatică.

Conferinta Părților, prescurtată COP, reunește, în perioada 11-22 noiembrie, la un summit anual, cele 198 de semnatare ale Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 1992. Inițial țările au convenit să limiteze ingerința umană în sistemul climatic și să stabilizeze nivelurile emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Conferința este în realitate o negociere între mai multe blocuri de națiuni și inrerese geopolitice de pe glob, Prima parte vizează o evaluare  a situației actuale, mai exact atingerea obiectivului stabilit la Paris, în 2015, acela de a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Un alt obiectiv major este finalizarea așa-numitului fond de „pierderi și daune” prin elucidarea misterului privind cine va contribui și cine va avea acces la fond. O altă temă majoră este de câțiva ani parafarea unui pact global pentru a înlocui combustibilii fosili poluanți cu energie curată, precum cea din surse regnerabile, în special din panouri solare si turbine eoliene.

COP29 a început la doar câteva zile după alegerile din SUA, în contextul în care Statele Unite s-au retras din acordul de la Paris în timpul primului mandat al președintelui Donald J. Trump, dar s-au reintegrat sub conducerea președintelui Biden.

Conferinta va fi marcată de războiul din Orientul Mijlociu, de cel dintre Rusia și Ucraina, dar și de conflictul regional dintre țara gazdă Azerbaidjan și vecinul său Armenia.

Miza: trilioane de dolari

Azerii au încercat să propună tema păcii globale, însă experții în domeniu sunt convinși că focusul va fi pe un nou obiectiv financiar climatic. În 2009, statele bogate si-au dat acordul ca din 2020 să vireze anual peste 100 de miliarde de dolari, pentru ca statele în dezvoltare să reducă emisiile și să se adapteze la schimbările climatice. COP29 propune crearea unui nou fond, iar delegații trebuie să se convingă reciproc la masa negociarilor asupra modului în care miliardele se vor transforma în trilioane de dolari. Care vor fi sursele de finanțare rămâne o altă enigmă de elucidat.

Președinția COP29 va anunța un nou fond, la care ar trebui să contribuie voluntar companiile care extrag gaze și petrol. Taxele vor fi  un alt punct cheie al summitului. Franta, Barbados și Kenya propun o serie de noi taxe globale pe emisiile maritime, extracția de combustibili fosili, dar și pe tranzacții financiare, miliardari și cei care folosesc des avionul,  Practic, un nou fond pentru finanțarea proiectelor climatice.

Brazilia, în calitate de gazdă a summitului G20, a evidențiat că o taxă pe miliardarii planetei ar aduna aproximativ 250 de miliarde de dolari anual, o sumă care ar contribui substanțial la finanțarea acțiunilor de combatere a fenomenelor climatice. Doar că, momentan, există dezbateri aprinse pentru a stabili cine se încadrează în categoria țărilor bogate sau care e suma de la care ar trebui impozitați miliardarii planetei.

Anul trecut s-a stabilit oficial că era combustibililor fosili trebuie să se încheie. Totuși, sunt semnale vagi despre cum și când ar trebui să se întâmple asta. Marii producători, Arabia Saudită, China, Egipt și Azerbaidjan se feresc de pași concreți și încetinesc procesul în sine.

Summitul va fi găzduit în 2025 de Brazilia. Fiecare stat va fi invitat să își prezinte noile contribuții naționale (NDC). Este de așteptat ca UE, SUA și China să anunțe obiective ambițioase, în timp ce Emiratele Arabe Unite, Brazilia și Azerbaidjan vor anunța obiective nerealiste.

Criza climatică din 2024

Este foarte probabil ca până la finalul summitului, 2024 să fie declarat cel mai cald an din istoria omenirii. Copernicus, institutul de monitorizare a schimbărilor climatice din UE a raportat 13 recoduri consecutive de temperatură, 14 susține insitutul american de monitorizare NOAA.

Temparatura oceanelor este în continuă creștere, ghețarii se topesc fără oprire, iar efectele se vâd în intensitatea nemaiîntâlnită a furtunilor, uraganelor, inundațiilor, secetei, și a incendiilor de vegetație. Schimbările climatice au loc mult mai rapid decât ne-am așteptat. Asta periclitează vieți, condiții esențiale de viață și securitatea alimentelor pe tot globul. Cuvântul cheie la COP29 este urgența.

În urmă cu opt ani, COP22 a fost umbrită de alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA, care a continuat să declare că își va retrage țara din Acordul de la Paris. Această decizie nu a intrat oficial în vigoare, Joe Biden revenind asupra deciziei. Cu toate acestea, la 5 noiembrie anul acesta, Trump a fost din nou pe buletinul de vot a obținut un al doilea mandat.

Având în vedere asocierile sale cu interesele combustibililor fosili, opinia sa declarată conform căreia schimbările climatice sunt o farsă și planurile de desființare a organizațiilor și a protecției mediului în cadrul Proiectului 2025, considerat de mulți ca fiind planul său de guvernare, victoria lui Trump ar arunca o pată asupra procedurilor de la Baku. Rămâne de văzut dacă va reuși sau nu să desființeze Legea privind reducerea inflației a lui Biden (din care o mare parte a fondurilor se îndreaptă către statele republicane) și să încetinească impulsul pieței în favoarea tehnologiilor curate în SUA.

Uniunea Europeană şi Franţa vor rămâne „pe deplin mobilizate şi angajate asupra obiectivelor climatice”, indiferent de atitudinea Statelor Unite odată cu revenirea la putere a lui Donald Trump, a dat asigurări joi guvernul francez.

„Indiferent de deciziile pe care le vor lua Statele Unite, Franţa şi Uniunea Europeană vor rămâne pe deplin mobilizate şi angajate asupra obiectivelor climatice”, a declarat o sursă din anturajul ministrului francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, cu câteva zile înainte de summitul COP29 privind schimbările climatice.

„Există un semnal politic care a fost transmis de alegerea lui Donald Trump… dar nu îmi pot imagina că ne vom reduce ambiţia colectivă şi mobilizarea colectivă”, a declarat sursa pentru jurnalişti.

„Pentru că ceea ce este bine recunoscut, de exemplu, în acordul de la Dubai (2023), este consensul ştiinţific: trebuie, de exemplu, să ne reducem emisiile cu 43% (până în 2030) dacă vrem să respectăm limita de 1,5 grade Celsius asupra căreia am convenit în cadrul acordului de la Paris şi pe care am reiterat-o constant de atunci”, a argumentat sursa citată. (Istvan Deak)

Foto: Istvan Deak