Atunci când viața lor le este pusă în pericol, demnitarii români, lasă de-o parte discursurile elogioase la adresa sistemului de sănătate, în ciuda realităților, și nu ezită nicio secundă în a lua deciza de a se trata în străinătate. Mai mult decât atât, pentru a nu fi acuzați de ipocrizie, demnitarii români apelează la tot felul de scuze și motive pentru a se putea justifica în fața oamenilor.
Când demnitarii fug de propriile lor greșeli
Deschizătorul de drumuri în ceea ce privește acest subiect este fostul președinte Ion Iliescu. Acesta s-a tratat în 1996 în Israel pentru o afecţiune dermatologică, iar 11 ani mai târziu a mers la Paris pentru un control la inimă. Fostul președinte a suferit două intervenții chirurgicale, una în anii 1990, o extirpare a vezicii biliare, și a doua – o montare de stenturi pe artera coronariană, după anul 2000. Ambele intervenții chirurgicale au fost efectuate însă în țară, a precizat Ion Iliescu la Digi24.
Următorul pe listă este și fostul premier Adrian Năstase. Acesta a avut o intervenție chirurgicală în 2003, în Germania, unde a fost operat la glanda tiroidă. Mai mult decât atât, se pare că și în anul 2015 acesta a ales încă odată să ceară ajutorul medicilor din Franța, pentru o intervenție pe cord, în urma căreia i-ar fi fost montat un stent.
În 2006, cazul fostului președinte Traian Băsescu a fost atent urmărit și discutat în presă. Acesta a fost operat de hernie de disc la o clinică din Viena, după ce a fost consultat într-un spital din Capitală. După această experiență, Traian Băsescu declara într-o emisiune televizată următoarele:
„Factura mea de ieșire din spitalul de la Viena, operația a costat atâția euro, spitalizarea atât, medicamentele atât, masa atât. Banii pentru medic mergeau la medic după ce îl impozita statul. A fost 18.000 de euro costul operaţiei, din care 12.000 au revenit medicului. O operație de o oră și jumătate”, protrivit Digi24.
Nici Călin Popescu Tăriceanu nu a ales un spital autohton pentru a se opera. La finaul anului 2006, după e a suferit un accident de motocicletă pe un drum național, fostul premier a avut nevoie de o intervenție chiruglicală la genunchi. Pentru a trata această leziune a ales un spital privat din Franța, unde medicii de acolo i-au reconstruit ligamentele de la piciorul stâng.
O altă personalitate politică ce a ales să se trateze în străinătate a fost și Victor Ponta. Inițial ținută secret, intervenția la genunchi a fostului premier a avut loc într-o clinică privată din Turcia. Accidentat ușor în urma unui meci de baschet, netratată la timp, din expertiza medicilor a reieșit faptul că ar fi cazul unei operații. I-a fost alături doctorul Ionuţ Codorean, care nu a avut însă voie să intervină în sala de operaţie. Oficial, Victor Ponta a refuzat să dea orice detalii despre starea sa de sănătate sau spitalul la care s-a operat.
Tot în medicii străini au avut încredere şi social-democratul Viorel Hrebenciuc ori primarul Capitalei, Sorin Oprescu, Teodor Stolojan și lista poate continua.
Însă, se pare că acest fenomen al evitării spitalelor de stat din România este încă un trend pentru demnitarii români. Recent, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a fost supus expertizei medicale ale medicilor unei clinici private din București. În urma analizei medicale a reieșit faptul că Liviu Dragnea suferă de dublă hernie de disc și că ar fi cazul unei intervenții chirurgicale, vehement contestată de acesta.
Drama din spitale
Pe de altă parte, oamenii de rând nu au aceleași avantaje ca politicienii noștri. De multe ori, bonlavii nici măcar nu au posibilitatea de a alege unde anume să fie tratați, pentru că serviciul de ambulanta îi duc pe aceștia la spitalele județene în cadrul cărora sunt arondați. Imediat ce fac un apel către 112, oamenii sunt supuși unei loteri în care cel mai mare câștig este acela de a nu te îmbonlăvi mai rău decât ai venit.
Spitalele județene arată ca după război, personalul este slab pregătiti sau poate doar obosit să se lupte cu morile de vânt ale unui sistem din ce în ce mai putred. Paturi puține, condiții precare și posibilități de infecatre la orice pas. Din acest motiv, bonlavii cu afecțiuni severe sunt trimiși la așa zisele spitale dotate și performante din orașele mai mari, unde întâlnim aceleași probleme, doar că acestea sunt puțin mai mult cosmetizate. Asta îi face pe oameni să meargă singuri la medici.
Își fac bagajele și merg cu mijloace proprii la spitalele de urgență din Capitală, unde se formează cozi uriașe și unde trebuie să aștepți cu orele pentru a fi preluat. Aici drama se repetă. Nu există aparatură, stafilococii mișună nestingheriți pe pereți, iar dezinfectanții sunt pe bază de apă chioară.
Citește și: O scurtă istorie a dezinfectanților diluați și efectele asupra sistemului medical din România
Mai mult decât atât, deși salariile medicilor au crescut șpaga și-a mărit cuantumul, iar oamenii plătesc medicilor încă o dată valoarea operațiilor, chiar dacă acestea sunt decontate de Casa de Asigurări. În plus, încă nu există la nivel național nici un fel de campanie împotriva șpăgii din spitale, iar acest flagel și-a extins aria de influență până în fundația sistemului și se pare că nu are de gând să dispară de la sine, iar cel mai tragic este că autoritățile nu au nimic de obiectat.
Până atunci…Societatea civilă se mobilizează
Situația delicată a spitalelor de stat din România a fost amplu discutată la nivelul societății. Atât reprezentanții guvernului, cât și organizațiile non-guvernamentale au pe lista de priorități îmbunătățirea sistemului de sănătate românesc. Din acest motiv, societatea civilă s-a mobilizat, iar la inițiativa ONG-ului „Dăruiește Viață”, s-a pus bazele primului spital de Oncologie și Radioterapie Pediatică din România, folosind exclusiv banii din donațiile românilor.
Centrul va fi construit în curtea Spitalului „Marie Curie” din București, va avea 8.000 mp, desfășurați pe subsol, parter și trei etaje pentru Oncologie și Radioterapie, care vor fi complet utilate și mobilate, conform celor mai moderne standarde.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol