CITIRE

O scurtă istorie a dezinfectanților diluați și efe...

O scurtă istorie a dezinfectanților diluați și efectele asupra sistemului medical din România

Societatea Hexi Pharma a pus în pericol viața a milioane de pacienți care au beneficiat de asistență medicală din partea acelor unități sanitare cărora le fusese livrate biocide ineficiente în combaterea infecțiilor nosocomiale. Un nou caz vizează o firmă al cărei nume a apărut în contextul scandalului Hexi Pharma. Astfel, într-un alt dosar privind dezinfectanţi care nu îndeplineau standardelei, polițiștii au început percheziții în Bucureşti, Ilfov şi Prahova, .

În perioada 2010 – 2015, Ministerul Sănătății a identificat 57.088 infecții nosocomiale în spitale, urmând ca din ianuarie 2016 să fie verificate sute de spitale din România, care ulterior au fost închise sau și-au suspendat activitatea.

În primăvara lui 2016, presa românească a dezvăluit că în sistemul sanitar erau folosiți pe scară largă dezinfectanți diluați achiziționați de la firma Hexi Pharma, care fusese implicată într-un scandal similar încă din 2006.

În urma acestor fapte, în România, criza dezinfectanților diluați a acaparat instituțiile medicale, iar sistemul sanitar național a trecut printr-un moment critic deoarece medicii români erau penalizați dacă raportau aceste infecții.

Sursa revista22.ro

Subiectul a intrat în atenția presei, după ce unele din victimele incendiului din clubul Colectiv au murit în urma infecțiilor nosocomiale. Deși incidența lor era raportată ca fiind mică și în scădere, era deja știut că acele raportări erau false, iar rezultatele reale erau oricum artificial mărite prin internări nenecesare ale unor persoane care nu sufereau de afecțiuni ce necesită internarea. Una din principalele cauze acuzate era abuzul de antibiotice.

Cu toate acestea, existau, de ani de zile, și indicii că dezinfectanții folosiți în unele spitale nu se conformează standardelor cerute. Astfel, raportul de activitate al Direcție de Sănătate Publică București consemnează primirea unei adrese din partea Direcției de Sănătate Publică Arad, care arată că s-au găsit neconformități la produsul Polyiodine Scrub produs de firma Hexi Pharma. Thor, un alt produs Hexi Pharma, fusese testat în Franța în laboratoarele firmei concurente Anios, care a constatat o rețetă diferită de cea afișată și o diluare semnificativă. Rezultatul a fost o serie de plângeri penale pe numele producătorului Universitar Farma, care de atunci și-a schimbat numele în Hexi Pharma.

Sursa masapresei.ro

Ancheta jurnaliștilor de investigație

Pe fondul investigațiilor despre infecțiile nosocomiale în cazul răniților de la clubul Colectiv, în decembrie 2015, jurnalistul Cătălin Tolontan a fost contactat de un fost angajat al firmei Hexi Pharma, care a decis să devină whistleblower și i-a pus la dispoziție documente pe care le sustrăsese din firmă la plecarea de acolo.

După ce a consultat informațiile cu altă sursă din interiorul Hexi Pharma și cu un fost director medical dintr-un spital, și după ce i-a confruntat pe patronul Dan Condrea și pe directoarea Flori Dinu, ziaristul Cătălin Tolontan a publicat rezultatul investigației, împreună cu documentele de fabricație ale producătorului. Ancheta jurnalistică a relevat și că singura verificare ce se făcea asupra dezinfectanților comercializați era făcută de Unilab, o firmă aflată sub același management ca și Hexi Pharma.

Cătălin Tolontan-Sursa horiaghibutiu.ro

Urmând traseul banilor, jurnaliștii de investigație au remarcat că Hexi Pharma achiziționa substanța activă de la o altă firmă din Cipru având același patron, Dan Condrea, la un preț de șapte ori mai ridicat decât oferta primită din partea unei alte firme. Analizând aceste probe, ei au început să suspecteze o acțiune de spălare de bani. Conform jurnaliștilor, banii ajunși astfel în conturile din Cipru erau folosiți pentru mituirea factorilor de decizie din Ministerul Sănătății, Hexi Pharma primind contracte într-un mod preferențial.

O investigație paralelă a EurActiv a relevat că Dan Condrea mai deținea și o firmă de curățenie care cu o lună în urmă obținuse un contract de curățenie la Institutul Oncologic București, cu un caiet de sarcini ce ridică suspiciuni de a fi fost realizat cu dedicație. Ancheta jurnalistică a fost preluată apoi de Rise Project, care a anunțat că 75% din veniturile Hexi Pharma provin de la bugetul de stat al României.

Reacțiile oamenilor și deciziile autorităților

La 6 mai 2016 în jur de 500 de oameni au protestat în București, pe fondul unei subfinanțări cronice a sistemului medical dintr-o țară în care mii de specialiști români emigrează anual, iar mita și plățile informale sunt practici endemice în mediul spitalicesc național.

Sursa inquamphotos.com

La 8 mai 2016, pe fondul acestui scandal, Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul funcției până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai 2016.

Radiografia evenimentelor și Ancheta autorităților

La câteva zile după publicarea articolelor lui Cătălin Tolontan, primul ministru a declanșat o anchetă a Corpului său de Control în spitale, iar Parchetul General a declanșat și el o anchetă penală. Posibilele fapte de corupție din sistemul medical au atras și atenția Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

În seara zilei de 22 mai, patronul firmei Hexi Pharma, Dan Condrea, a murit într-un eveniment rutier. La 20 iulie, procurorii Parchetului General au stabilit că patronul Hexi Pharma s-a sinucis și au dispus clasarea dosarului privind decesul acestuia, însă o bună parte din presă a manifestat suspiciuni conform cărora Dan Condrea a fost de fapt ucis.

La 2 iunie 2016, DNA a început o urmărire penală pentru spălare de bani și evaziune fiscală, fiind urmărite penal atât persoanele juridice Hexi Pharma, CPS Chemical & Pharmaceutical Solutions Ltd. și Hatom Limited Ltd., cât și unii dintre administratorii acestora.

Sursa gsp.ro

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, potrivit G4 media.

  • Au existat și alte scandaluri în România, privind apariția infecțiilor intraspitalicești. Cel mai recent dintre acestea a fost la „ Institutul Marius Nasta”, care a anunțat din propria inițiativă cinci cazuri, ulterior ancheta DSP scoțând la iveală că 17 pacienți au avut infecții asociate cu acinetobacter, din care 13 au decedat.

În urma evenimentelor, Consiliul General al Municipiului București a aprobat proiectul „Tehnologie revoluționară de eliminare e infecțiilor nosocomiale din spitale cu ajutorul roboților”. Bugetul proiectului este de 159 000 de euro și viza Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș”.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.