1 octombrie 2022, 17:32

Câinii recunosc limbile străine și deosebesc vorbirea de bolboroseală

Multe animale pot identifica tipare auditive în vorbirea umană, dar câinii sunt deosebit de buni la asta. Un nou studiu publicat în revista științifică NeuroImage demonstrează acest lucru.

În urmă cu aproape patru ani, neurologii Laura Cuaya și Raúl Hernández-Pérez s-au mutat din Mexic la Budapesta cu cei doi câini border collie și o pisică. Când și-au dat seama cât de diferit era să fii înconjurat de oameni care vorbesc maghiară în loc de spaniola nativă, s-au întrebat dacă tovarășii lor canini au observat și ei acest lucru.

Maghiară sau spaniolă? Ham-ham!

Cuaya și Hernández-Pérez lucrează într-un grup de cercetare de la Universitatea Eötvös Lórand din Ungaria, unde studiază evoluția percepției vorbirii la mamifere, inclusiv la câini, cu instrumente precum imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) care monitorizează modificările fluxului sanguin cerebral. Mai mult sânge care curge într-o anumită regiune a creierului înseamnă mai multă activare, permițând cercetătorilor să observe modificări ale activității creierului, ca răspuns la anumiți stimuli.

În 2016, grupul a demonstrat: câinii activează căi neuronale pentru a recunoaște semnificația cuvintelor, altele decât cele folosite pentru a simți modificări ale intonației emoționale. Dar nimeni nu știa că animalele puteau distinge vorbirea umană reală de sunete ușor diferite care nu constituiau un șir lung de cuvinte și dacă un câine își dă seama atunci când o persoană vorbește o altă limbă.

Cercetătorii au recrutat 18 câini, inclusiv border collie, Kun-Kun și Odín, care veniseră din Mexic. Câinii cunoșteau fie maghiară, fie spaniolă, dar nu ambele limbi și fuseseră dresați anterior să stea nemișcați într-un aparat fMRI. Printr-o pereche de căști cu anulare a zgomotului, câinii au auzit pasaje din „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupéry, fie în spaniolă, fie în maghiară. În urma scanărilor fMRI, cercetătorii au văzut aceleași zone ale creierului luminate, dar cu modele de activare diferite, în funcție de situația în care câinii au auzit povestea în limba lor maternă sau într-una nouă, ceea ce sugerează că procesau neurologic diferențele dintre cei două limbi.

Nu-l poți păcăli pe Azor!

Apoi, cercetătorii au făcut un test ca să constate cum răspund câinii la caracteristici specifice intrinseci fiecărei limbi, redând înregistrări în care discursul din poveste a fost dezordonat, rezultând cuvinte la întâmplare care „sunau” ca maghiară sau spaniolă. Din nou, echipa a văzut modele diferite în activitatea creierului.

Studiul arată că creierul câinilor poate detecta o diferență între vorbire și sunetele asemănătoare vorbirii și poate chiar deosebi diferitele limbi umane. Rezultatele au câteva implicații evolutive interesante – există un punct în evoluția oamenilor și a câinilor în care ambele specii au fost expuse la medii sociale complexe. Chiar dacă există diferențe biologice și evolutive în structura creierului, ambele specii au dezvoltat moduri diferite de a detecta modificări în tiparele vorbirii umane.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol