25 aprilie 2024, 10:35

Călcatul pe cadavre, la propriu. Răspunsul lui Erdogan la tragedia din Turcia va decide soarta sa politică

Sigur, gândul de pe urmă nu prea mai are valoare. E deja târziu, totul este potrivnic în teren. În primul rând, condițiile meteo. Fiecare oră care se scurge de la momentul producerii primului cutremur, luni, la primele ore ale dimineții, care a măturat zone întregi în Turcia și Siria, aduce noi și noi morți și răniți. Temerile sunt că vor fi zeci de mii de morți, pentru că dacă faci un calcul rapid doar urmărind imaginile de la fața locului și ținând cont de numărul clădirilor dărâmate, e imposibil să ocolești aceste cifre.

La ora redactării acestui articol, miercuri după-amiază, sunt deja anunțați peste 11.200 de morți, iar bilanțul este departe de cel final.

Erdogan s-a deplasat la Kahramanmaras, epicentrul cutremurului

În Turcia, numărul celor decedaţi a ajuns la 8.574, a anunţat preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care s-a deplasat pentru prima oară în oraşul Kahramanmaras, epicentrul cutremurului.

În Siria, până acum au fost consemnate 2.662 de decese şi 5.000 de persoane rănite.

Potrivit lui Erdogan, 50.000 de persoane rănite au fost salvate în Turcia, la trei zile de la cutremur.

Echipele de salvare, care se confruntă cu vremea rea (frig, ploaie, zăpadă, chiar viscol) au de înfruntat devastări cu o extindere și gravitate cu care nu au mai avut de-a face.

Foto: David Saranga/Facebook. Fostul ambasador al Israelului în România este alături de o echipă israeliană de salvatori în Turcia

Foto: David Saranga/Facebook. Fostul ambasador al Israelului în România este alături de o echipă israeliană de salvatori în Turcia

Cea mai mare calamitate din 1939 încoace

Președintele turc a declarat luni, după cele două cutremure majore care au lovit Turcia și Siria, că este cea mai mare calamitate pe care a suferit-o Turcia de la cutremurul din 1939, care s-a soldat cu moartea a 33.000 de persoane și circa 100.000 de răniți. Chiar înainte de acest cutremur și în anii de după, Turcia a continuat să fie zguduită de zeci de cutremure care au lăsat în urmă moarte și distrugeri.

Turcia este, culmea, bine organizată și bine echipată pentru operațiuni de salvare, comparativ cu 1999, când un cutremur puternic a lovit orașul Izmit. Dar această pregătire nu este neapărat valabilă și la periferiile țării, cum ar fi cazul acum, în orașele Gaziantep, Kahramanmaras, Diyarbakir sau zecile de orașe și sate din sudul și sud-estul țării, care sunt aproape de epicentrul cutremurelor de luni.

Țara, la periferie, lăsată de izbeliște

Aceste regiuni găzduiesc peste o jumătate de milion de refugiați sirieni, care au fugit în Turcia după izbucnirea războiului civil care macină țara de 12 ani. Numărul spitalelor și al echipelor medicale care lucrează în sud este cu mult depășit de cele din nordul Turciei, nici măcar aproape de capacitatea orașelor precum capitala Ankara sau a Istanbulului.

Unele localități nu au servicii de  ambulanță sau echipament de salvare, o situație acum exacerbată de prăbușirea efectivă a drumurilor și căderea liniilor de comunicare, comentează jurnaliștii de la cotidianul israelian Haaretz. Un articol care mi-a atras atenția pentru titlul lui: ”Răspunsul lui Erdogan la cutremurul devastator din Turcia îi va decide acestuia soarta politică”.

Cui îi pasă acum de soarta politică a lui Erdogan?

În fond, cui îi pasă de un lider politic, mai ales de unul controversat și criticat precum președintele turc și mai ales de ce ne-ar păsa de politică în aceste momente în care fiecare oră care se scurge de la producerea dezastrului este în defavoarea supraviețuitorilor. Cât poate supraviețui un om rănit în ger, sub dărâmături?

Iată că ne pasă, totuși, căci politica determină luarea unor decizii bune sau proaste, iar în cazul de față pare a pune bețe în roate de la început intervenției umanitare în zonă. Autoritățile turce au aprobat acceptarea sau nu a echipelor de salvare din străinătate. Autoritățile au coordonat trimiterea de salvatori în zonă. Autoritățile sunt acuzate că refuză ajutorul opoziției, în regiune, punând astfel în pericol șansele de salvare a supraviețuitorilor. Nu în ultim rând, multe sunt vocile celor care acuză autoritățile că au trimis numeroasa Armată turcă în teren cu întârziere.

Principalele provocări

Potrivit unui jurnalist turc intervievat de Haaretz, problema acută este găsirea de adăposturi, hrană și medicamente pentru zecile de mii de supraviețuitori, pe fondul temerilor de noi replici, unele puternice, care ar putea urma și care ar mai putea crea noi pagube materiale la clădiri deja șubrezite. ”Este cea mai mare provocare pentru Guvernul turc și guvernatorii districtelor, și nu avem niciun motiv să credem că Guvernul este capabil să se descurce singur”, spune jurnalistul.

”Am văzut ce s-a întâmplat în situații mai puțin critice cum ar fi exploziile din mine soldate cu victime, când echipele de salvare au  intervenit cu întârziere de ore sau zile”, a adăugat el.

Pagube de miliarde de dolari

Imaginile de la locul dezastrului arată pagube de miliarde de dolari, precum și grave afectări ale unor obiective istorice, precum cetatea de la Gaziantep și o moschee istorică importantă, Yeni Cami, din Malatya, care a fost distrusă într-un cutremur acum 120 de ani și abia fusese redeschisă anul trecut.

PENTRU CINE ARE PUTERE SĂ URMĂREASCĂ, IATĂ O FILMARE DIN DRONĂ ÎN HATAY:www.cnnturk.com/action/embedvideo/63e3865017aca909b4e1e339

În mai vin alegerile

Pentru Erdogan, cutremurul reprezintă atât o provocare, cât și un risc politic. Empatia internațională de care se bucură acum Turcia, cu exprimare a solidarității din partea liderilor mondiali prin delegații cu ajutoare, vor intra în competiție cu eforturile de salvare ale Turciei. Aceștia sunt factori care ar putea determina viitorul politic al lui Erdogan, când el se pregătește pentru alegerile din mai, scrie Haaretz.
Erdogan, aflat la putere din 2003, mai întâi ca prim-ministru, apoi ca preşedinte, candidează la alegerile din mai (parlamentare și prezidențiale – n.r) pentru un nou mandat prezidențial. Un reformator liberal care s-a transformat într-un naționalist autocrat, el este cea mai capabilă de metamorfoză și influentă figură din istoria republicii turce de la fondatorul acesteia, Mustafa Kemal Ataturk, după cum îl caracterizează The Washington Post. ”Multe par să atârne în balanță, cu o inflație în creștere, valoarea lirei turcești care se prăbușește și, dacă e să îi asculți pe criticii lui Erdogan, viitorul democrației Turciei, care atârnă de un fir”, mai comentează The Washington Post.

În criză de timp

După ce a decis să mute alegerile din iunie  în mai pentru a slăbi eforturile de organizare ale opoziției, Erdogan se află acum într-o criză de timp care îi va cere să demonstreze o conducere excepțională și să domnească în dezastru, și nu doar printr-o retorică bine formulată, scrie Haaretz. El se confruntă cu o opoziție fracturată, în care partidele încă nu au convenit asupra unui lider care să candideze împotriva sa. Candidatul urma să fie desemnat lunea viitoare, dar nu este sigur că partidele vor ajunge la un consens până atunci.
Marți, Erdogan a declarat stare de urgență pentru trei luni în 10 provincii afectate. La o conferință de presă, el a anunțat că guvernul său alocă echivalentul a peste 5 miliarde de dolari pentru a sprijini operațiunile de urgență și de ajutor de stat și trimite zeci de mii de oameni în ajutor și personal de securitate pentru a ajuta la operațiunile de salvare.

Enervat de critici

Într-un gest de rău augur, un Erdogan, vizibil furios, a răspuns criticilor din partea oponenților cu privire la dificultățile sau eșecurile aparente care au afectat operațiunile de salvare ca fiind „știri false și denaturări” și a avertizat că guvernul său îi va urmări în cele din urmă pe cei care încearcă să „provoace haosul social”. Mai târziu în cursul zilei, un procuror de stat din Istanbul a inițiat o anchetă penală privind doi jurnaliști care au criticat până acum răspunsul guvernului la criza provocată de cele două cutremure majore.
Partidul Republican al Poporului (Cumhuriyet Halk Partisi/CHP, social-democrat), principalul partid de opoziţie din Turcia, îl acuză pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan pentru amploarea dezastrului rezultat în urma cutremurelor de luni.

Liderul CHP, Kemal Kilicdaroglu, i-a îndemnat pe primarii din partidul său să-i ajute pe cei afectaţi, chiar dacă trebuie să se confrunte cu puterea statului, transmite agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Refuz să mă aliniez Guvernului”, a declarat, într-un mesaj video, Kemal Kilicdaroglu, referindu-se la apelurile Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere, care a cerut unitate naţională după cutremure. Kilicdaroglu i-a încurajat pe primarii din partidul său să acţioneze pe cont propriu. „Dacă vă pun obstacole birocratice, faceţi-o oricum, nu ascultaţi. Dacă sunteţi arestaţi pentru că au găsit pâine şi pături pentru oameni la voi, atunci să vă aresteze”, le-a transmis liderul CHP edililor şi responsabililor regionali din cadrul partidului său.

Miercuri, deplasat în teren, la fața locului, Erdogan a încercat să răspundă criticilor, recunoscând niște stângăcii. ”Am avut dificultăţi la început cu aeroporturile şi pe şosele, însă astăzi merge mai bine şi va merge şi mai bine mâine”,  a spus preşedintele pentru a dezamorsa criticile, după ce mii de oameni se plâng de lipsa de resurse şi de reacţia lentă a autorităţilor. ”Ne-am mobilizat toate resursele, statul îşi face treaba cu AFAD (Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă) şi municipalităţile afectate, cu toate mijloacele la dispoziţia sa”, a adăugat el. Cetăţenii ar trebui să ţină cont numai de mesajele autorităţilor şi să ignore ”provocatorii”, a îndemnat Erdogan. Preşedintele a anunţat de asemenea distribuirea a câte 10.000 de lire turceşti (494 de euro) fiecărei familii afectate.

Trauma momentului poate dicta soarta lui politică

La câteva luni distanță de alegerile generale, trauma momentului poate dicta soarta politică a lui Erdogan. Furia crește pentru câți oameni rămân prinși sub dărâmături și așteaptă ajutor. Cu doar două săptămâni înainte, un politician proeminent al opoziției din provincia Hatay, puternic afectată acum, a apărut la televizor, ca o premoniție, deplângând lipsa de inițiativă a guvernului lui Erdogan de a ajuta regiunea sa să-și îmbunătățească pregătirea pentru cutremur.

„Analiștii politici comentează că Erdogan, care supraveghează personal răspunsul la catastrofa de luni, încearcă să pareze o posibilă lovitură politică din cauza acuzațiilor de lipsă de pregătire, corupție și construcții de proastă calitate, precum și utilizarea arbitrară a unui fond dedicat pentru cutremur”, a scris și Wall Street Journal.

Chiar așa: un prieten din Turcia îmi spunea, ieri, că fiecare angajat, cetățean turc, plătește o taxă de cutremur lunară în Turcia. Aceste taxe sunt colectate într-un fond, dar unde nu sunt bani acum. Unde s-au dus banii, pe mâinile cui au încăput, se întreba acesta.

Cu alte cuvinte, Erdogan ar putea avea probleme politice reale dacă guvernul său nu poate accelera eforturile de ajutorare și nu poate salva un număr mare de oameni în curând. „Următoarele ore vor fi definitorii pentru cariera lui Erdogan”, cred analiștii.

UPDATE

Poliția turcă a anunțat că a reținut cel puțin 18 persoane și a arestat alte cinci pentru mesaje pe rețelele sociale descrise drept „postări provocatoare”, scrie The Guardian.

Anterior, Netblocks, care monitorizează conectivitatea pe tot globul, a anunțat că Twitter a fost restricționat „pentru mai mulți furnizori de internet” din Turcia, adăugând că această țară are „o istorie extinsă de restricții pe rețelele sociale în timpul urgențelor naționale și incidentelor de securitate”.

AFP a scris că platforma „a devenit inaccesibilă pentru principalii furnizori de telefonie mobilă turcă”, miercuri, pe măsură ce criticile online au crescut cu privire la răspunsul guvernului în urma cutremurului devastator.

Foto deschidere: captură video conferință de presă Recep Tayyip Erdogan/Facebook


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol